Mihai Tănăsescu, vicepreședinte BEI: „Campania electorală deja a început. Mă uit la televizor și văd acest lucru”. Ce spune despre noile taxe și impozite anunțate de Guvern

Mihai Tănăsescu, vicepreședintele Băncii Europene pentru Investiții (BEI) constată, într-un interviu acordat gândul, că în România „campania electorală deja a început”, atrăgând atenția asupra derapajelor care pot apărea în anul electoral 2014.

În plus, fostul reprezentant al României la FMI admite că autoritățile ar trebui să țină cont de prevederile Codului Fiscal care stabilesc că orice modificare de taxe și impozite trebuie făcută prin lege, promovată, de regulă, cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.  

„Anul 2014 este un an electoral și vedem de pe acum faptul că deja campania electorală a început. Mă uit și eu din când la televizor și văd acest lucru. Există poziții, puncte de vedere care sunt foarte bune, dar politica fiscal bugetară trebuie să fie una coerentă și care să conducă la două lucruri cumulative, la consolidare fiscală și la predictibilitate”, atrage atenția Mihai Tănăsescu, în interviul pentru gândul.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

El avertizează că anul electoral 2014 nu trebuie să aducă o schimbare de sens în politica fiscală și bugetară.

Despre taxa pe stâlp: „Din păcate, încă avem multe excepții în Codul Fiscal”

„Cred că pregătirea bugetului pe 2014 – așa cum a fost ea anunțată de curând, pe care o văd ca pe o politică fiscală bugetară prudentă cu o continuitate a consolidării fiscale, dar cu o alocare mai mare de resurse către investiții, către noi proiecte – arată un tip de comportament care poate să creeze o anumită stabilitate în perioada următoare”, susține Tănăsescu, adăugând că o continuitate a politicilor prudente trebuie să fie „un must”, un lucru foarte important pentru autorități în 2014.

Tănăsescu a vorbit și despre impactul noilor măsuri anunțate de Guvern. Deși spune că un calcul aritmetic simplu ar duce la concluzia că introducerea de noi accize la carburanți și indexarea accizei cu inflația vor conduce la creșteri de prețuri la combustibili, vicepreședintele român al BEI este convins că acest lucru nu ar trebui neapărat să aibă loc. „Există rezerve în cadrul fiecărei companii ca o astfel de măsură să nu conducă neapărat la o creștere de prețuri”, crede Tănăsescu.

Referindu-se la măsura anunțată privind introducerea de taxe pe construcții speciale, Tănăsescu spune că „din păcate, încă avem multe excepții în Codul Fiscal, iar gradual acestea trebuie eliminate. Altfel vom avea un Cod Fiscal care îi avantajează pe unii și dezavantajează pe alții”.

O creștere a salariului minim pe economie, de la 800 la 900 de lei, anul viitor, în două tranșe, este văzută ca având un rol important, însă pe de altă parte el atrage atenția la posibila scumpire a costului cu forța de muncă în mediul privat, ceea ce ar scădea competitivitatea firmelor. „Creșterea salariului minim poate să ducă la o stabilitate a forței de muncă, dar în același timp trebuie să fim foarte atenți ca această creștere să nu conducă la o creștere în lanț a anvelopei salariale la nivel global în mediul privat”, atrage atenția Tănăsescu.

Totodată, în ceea ce privește posibila scădere a CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, măsură preconizată pentru semestrul al doilea din 2014, vicepreședintele BEI susține că „este o măsură foarte bună” , motivând că ea „poate conduce la o ușurare a companiilor, a mediului de afaceri, poate să creeze mai multă flexibilitate pe piața muncii”. Totuși, această măsură trebuie studiată atent, pentru a nu avea un efect de bumerang.

Tănăsescu, fost ministru de Finanțe în perioada 2000-2004, se arată convins că anul 2013 va fi unul „foarte bun” pentru economia României, iar în 2014 economia românească își va continua trendul pozitiv al creșterii economice.

„Anul acesta România va înregistra o creștere economică de peste 2%, ceea ce în comparație cu alte țări din zonă și din zona euro este o creștere puternică. Exporturile au avut o componentă importantă, dar și agricultura a avut rol important în acest trend crescător al economiei românești în 2013″, se arată optimist Mihai Tănăsescu.

Despre atragerea fondurilor europene

Mihai Tănăsescu vede partea plină a paharului și în ce privește atragerea fondurilor europene, el calculând că anul acesta „s-au atras fonduri poate mai mult decât s-au atras în perioada 2007-2011″. El spune că atragerea fondurilor europene este nevoie să se facă cu o viteză mult mai mare, dând exemplu domeniul transporturilor.

La sfârșitul anului Tănăsescu estimează că în România rata de absorbție a fondurilor comunitare se va situa la 20-25 %, ceea ce face ca România să fie ultima din UE la atragerea fondurilor europene.

Ministerul Fondurilor Europene a anunțat recent că rata României de absorbție a fondurilor europene a ajuns deja la 25%, însă Consiliul Fiscal a avertizat că autoritățile se află la mai puțin de jumătate din ținta pentru 2013 pentru veniturile din fonduri europene.

Deși creșterea ratei de absorbție este notabilă – prin comparație, în septembrie 2012, aceasta era de 9,7%, iar la sfârșitul lui 2011, de 5,5% -, ea este mult sub ținta stabilită pentru acest an, iar Guvernul s-a arătat „sistematic” prea optimist, a atras însă atenția Consiliul Fiscal, într-o opinie cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare.

„Consiliul Fiscal are în continuare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ținta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condițiile în care, cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5,03 miliarde lei) reprezintă mai puțin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,15 mld. lei), iar estimările guvernamentale cu privire la performanța de absorbție au fost sistematic mai mari decât realizările”, avertizează Consiliul Fiscal.

Câteva dintre declarațiile lui Mihai Tănăsescu, vicepreședinte BEI, pentru gândul:

Despre taxele pe construcții speciale

„Trebuie să fie un sistem de taxare egal, fără excepții. Să fie aplicat tuturor cu aceeași măsură”.

„Din păcate, încă avem multe excepții în Codul Fiscal, iar gradual acestea trebuie eliminate. Altfel vom avea un Cod Fiscal care îi avantajează pe unii și dezavantajează pe alții”.

„Un tip de comportament egal în ceea ce privește taxarea este mai mult decât necesar. Aceste propuneri (anunțate de guvern n.n.) vin pe această linie”.

Despre introducerea unei noi accize la carburanți și indexarea accizei cu inflația

„Un calcul aritmetic simplu ar duce la concluzia că (introducerea de noi accize la carburanți și indexarea accizei cu inflația -n.n.) vor duce la creșteri de prețuri. Existe rezerve în cadrul fiecărei companii ca o astfel de măsură să nu conducă neapărat la o creștere de prețuri”

„Rezultatul imediat al unei asemenea introduceri de taxe este creșterea de prețuri, care poate să conducă la o creștere pe alte segmente de activitate”

„Fiecare companie cred că își va face de două ori analiza dacă să crească sau să nu crească prețurile prin introducerea unei asemenea măsuri”.

Despre indexarea pensiilor, majorarea salariului minim și majorările de salarii în sănătate și învățământ

„Fiecare Guvern are prioritățile sale. Măsurile anunțate au un impact important asupra viitorului. Mă refer doar la creșterea de salarii în educație și sănătate. E important să ne păstrăm forța de muncă bine pregătită în țară. Dar este important să se arate un semn de solidaritate cu aceste sectoare de activitate”

„Salariul minim pe economie are un rol important, creșterea lui poate să ducă la o stabilitate a forței de muncă, dar în același timp trebuie să fim foarte atenți ca această creștere să nu conducă la o creștere în lanț a anvelopei salariale la nivel global în mediul privat, astfel încât competitivitatea pe care o are România să nu fie atenuată. Acest avantaj pe care îl are România nu trebuie pierdut”.

Despre scăderea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale

„Este o măsură foarte bună reducerea contribuțiilor sociale. Poate conduce la o ușurare a companiilor, a mediului de afaceri, poate să creeze mai multă flexibilitate pe piața muncii”.

„Dar trebuie bine cântărită, bine analizată, pentru ca atunci când este introdusă să poată fi consolidată, să nu aibă un efect reversibil, adică după 6 luni sau un an după implementare să fie nevoie să o introducem la loc, să o mărim”.

„Dacă ne uităm la toate fondurile sociale vedem că avem un deficit foarte important. Mediul de afaceri așteaptă o asemena măsură, de reducere a contribuțiilor sociale care în România sunt foarte înalte”.

Despre modificările la Codul Fiscal pentru introducerea noilor taxe și impozite

Pe de altă parte, fostul ministru de Finanțe a admis că autoritățile ar trebui să țină cont de faptul că legislația prevede că orice modificare a Codului Fiscal trebuie făcută prin lege, promovată, de regulă, cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.  

„Legea spune foarte clar acest lucru. Trebuie șase luni. Nu am toate datele, cum a fost constuit bugetul. Comunicarea este esențială”, a declarat pentru gândul Mihai Tănăsescu, răspunzând la întrebarea dacă introducerea noilor taxe și impozite în Condul Fiscal ar trebui să țină cont de perioada de șase luni prevăzută de legislația fiscală.

„Probabil că vor exista consultări, vor exista discuții publice înainte ca aceste propuneri de modificare să intre în vigoare. Este foarte important să respectăm aceste termene. Comunicarea este esențială. Orice guvern care vrea să implementeze un tip de politică, aceasta trebuie bine cunoscută de cetățean, de companii, trebuie explicată. Trebuie un efort suplimentar de a explica de ce se ia o anumită măsură, care este scopul. Altfel se lasă impresia că ea se face netransparent, ascuns și cred în acest proces al transparenței măsurilor care urmează să fie introduse”, spune Tănăsescu.

Nu ar fi prima dată când autoritățile nu ar ține cont de această prevedere a Codului Fiscal.

Gândul a scris în august că Guvernele Ponta I și II au modificat Codul Fiscal de 14 ori, din luna mai 2012 până în august 2013, ceea ce ar însemna în medie o dată pe lună, pentru a introduce mai multe tipuri de taxe și impozite, de la taxa pe monopolurile naturale, până la accize mai mari regăsite în prețul berii.

Despre privatizarea CFR Marfă: Un eșec este un pas înapoi, dar poate fi un pas înainte

„Trebuie să privim complexitatea acestor privatizări, sunt uneori greoaie. Un eșec este un pas înaopi, dar în același timp poate fi un pas înainte”.

„O privatizare prost făcută este mai dăunătoare decât o privatizare care nu s-a făcut la un timp inițial programat”.

Tănăsescu apreciază că noul termen pentru privatizarea CFR Marfă, anul 2015, este „absolut suficient pentru a putea avea o privatizare bună la acel moment”.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar