Ministerul Energiei: Investitorii nu pot instala eoliene în Marea Neagră pentru că nu se ştie ce instituție va concesiona suprafeţele

Investitorii nu pot instala turbine eoliene offshore în România, pentru că nu se știe exact care este instituţia care ar trebui să concesioneze companiilor suprafeţe sau terenuri din Marea Neagră pentru acest tip de activitate, a declarat, luni, Niculae Havrileţ, director şi expert în Ministerul Energiei.

Instalarea de turbine eroliene în Marea Neagră se împiedică de o chestiune de natură legislativă. „România are un potenţial foarte mare de instalaţii eoliene offshore, vorbim de mii de MW. Banca Mondială ne oferă sprijinul de a plăti o consultanţă externă pentru a avea o lege specială, aşa cum există în alte ţări, precum Marea Britanie, Danemarca, Polonia”, a spus Niculae Havrileţ, invitat la o conferință de specialitate, citat de Agerpres.

Comisia Europeană a lansat, în noiembrie anul trecut, o nouă strategie e UE privind energia din surse regenerabile offshore, implicit sprijin pentru capacității eoliene.

Astfel strategia propune sporirea capacității eoliene offshore a Europei de la nivelul actual de 12 GW la un nivel de cel puțin 60 GW până în 2030 și de 300 GW până în 2050. Comisia își propune ca, până în 2050, să completeze această capacitate cu 40 GW provenind din energie oceanică, dar și cu energie produsă utilizând alte tehnologii emergente, de exemplu turbine eoliene și panouri solare flotante. Printre mările incluse în strategie se numără și Marea Neagră.

Un studiu realizat de Energy Policy Group (EPG), citat de G4 Media, a analizat potențialul de energie eoliană offshore al României, identificând o capacitate naturală potențială de 94 GW, din care 22 GW folosind turbine fixe. Producția anuală de energie rezultată ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produși de turbine fixe.

SGG derulează o analiză

Oficialul a afirmat că Secretariatul General al Guvernului analizează în prezent care este instituţia care se va ocupa de concesionarea suprafeţelor maritime pentru acest tip de activitate.

„Considerăm că trebuie să ştim exact cine şi cum concesionează terenurile sau suprafaţa marină. În România nu avem o instituţie care să gestioneze activitatea de concesionare a fundului mării pentru aceste activităţi. Nu ştim, pentru că, la rândul său, Secretariatul General al Guvernului a încheiat un contract de consultanţă pentru a stabili modalitatea de gestionare a acestui teritoriu de sub suprafaţa marină. Când SGG va finaliza această acţiune, probabil vom vedea, va fi definită instituţia care să gestioneze zona respectivă”, a explicat Niculae Havrileţ, la conferinţa „Energia postcoronavirus”, organizată de Profit.ro.

Oficialul a explicat că arătat că, având în vedere potențialul eolian, investitorii sunt interesați. „Este clar interesul marilor producători de energie eoliană pentru această zonă în România, aici trebuie să aduc aminte că şi Hidroelectrica are planul de 300 de MW, interese care vin de la mari companii din Europa, Verbund, de exemplu, care vor o asociere cu Hidroelectrica, sau companii care au lucrat în Danemarca sau Germania în aceste zone, să investească şi să ne arate tehnologia în acest tip de activităţi”, a spus Niculae Havrileț, citat de Agerpres.

Reprezentantul Ministerului Energiei se aşteaptă ca şi companiile care au concesionat perimetre petrolifere din Marea Neagră şi caută gaze să fie interesate şi de investiţia în sectorul eolian offshore. „Ei deţin deja tehnologii care să poată instala ferme eoliene. Au platforme, au mijloace de transport, ne aşteptăm ca aceste companii să-şi manifeste interesul cât mai repede”, a precizat Niculae Havrileţ.

Recent, producătorul de gaze naturale Romgaz, controlat în proporție de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei, a încheiat un acord de exclusivitate, pentru patru luni, privind negocierea pentru achiziția sucursașei din România a ExxonMobil, care deține jumătate din acordul de concesiune a perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, alături de OMV Petrom.

Investitorii intervievați în cadrul celui mai recent studiui EY consideră că decarbonarea și ameliorarea responsabilității față de mediu sunt considerate priorități de top de către jumătate dintre investitori. Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunități de investiții străine, cum ar fi în producția de energie regenerabilă (eoliană și solară), în producția de hidrogen verde pentru uz industrial și în producția de vehicule electrice.