Ministerul Energiei propune o nouă Strategie Energetică a României, pentru 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Obiectivele fundamentale

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică, vineri, un nou proiect, revizuit, al Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, la aproape patru ani după cel pus în dezbatere publică, fără a fi trecut măcar pe ordinea de zi a Guvernului, de fostul Minister al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, lansat vineri de Ministerul Energiei, este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale de dezvoltare a sectorului energetic național și care indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic, potrivit reprezentanților instituției.

Traseul revizuirilor: ce a fost scos din ultima variantă

Precedenta strategie, realizată în 2007 pentru orizontul de timp 2020, a început să fie revizuită, cu perspectiva anului 2050, începând din anul 2016, iar de atunci au fost elaborate cinci variante, inclusiv cu cea actuală supusă dezbaterii pentru o lună.

În varianta anterioară celei din 2020, a treia, din noiembrie 2018, propunea opt obiective strategice fundamentale şi realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional: finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița –Lăpuștești, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari pe baza de lignit şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

Ultima variantă a strategiei, cea din noiembrie 2020, prevedea opt obiective strategice, 25 de obiective operaţionale puse în practică prin 25 de acţiuni prioritare. În această ultimă variantă s-a optat pentru excluderea proiectelor Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița – Lăpuștești, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari pe bază de lignit şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole, conform avizului de mediu elaborat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, din 4 noiembrie 2020.

Cele opt obiective strategice fundamentale sprijineau realizarea țintelor naționale asumate atunci, la nivelul anului 2030:

• 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS (Emission Trading System, sistemul de tranzacționare a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE) față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;
• 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;
• 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Proiectul precedent nu a putut fi concretizat în contextul în care avizul de mediu emis în noiembrie 2020, pe care se baza strategia, a fost atacat în instanță, în iulie 2021, de Asociația Bankwatch România. Instanța de fond, Curtea de Apel București a admis cererea și a anulat avizul de mediu la finele anului 2022 prin sentinţa civilă nr. 1951/04.11.2022, cu consecință lipsirii de efecte a demersurilor privind avizarea interministerială și promovarea hotărârii Guvernului de aprobare a strategiei energetice naționale. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile declarate de Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împotriva sentinţei civile nr. 1951/04.11.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, astfel că avizul de mediu a fost anulat definitiv prin Hotărârea nr. 2645/17.05.2024.

„România aspiră să își consolideze rolul de pilon regional al securității energetice”

În acest context, se arată în nota de fundamentare, ținând seama atât de schimbările majore din punct de vedere energetic aduse de războiul din Ucraina, cu implicații naționale, zonale și globale, cât și de rezultatele modelării realizate pentru actualizarea Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, a fost necesară elaborarea, promovarea și implementarea unei noi strategii energetice naționale.

„Strategia Energetică ține cont de transformările economice, tehnologice și geopolitice la nivel global și regional, precum și de provocările majore generate de necesitatea tranziției verzi, de fluctuațiile piețelor și de poziția de graniță a României în UE și NATO, cu războaie aflate în desfășurare în imediata vecinătate. Mai mult, având în vedere faptul că securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova, este esențial ca sectorul energetic național să aibă capacitatea de a satisface toate necesitățile Republicii Moldova, în orice situație. Astfel, România aspiră să își consolideze rolul de pilon regional al securității energetice”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.

Având un mix energetic diversificat, România are un avantaj considerabil, dispunând de resurse naturale, financiare și umane suficiente pentru a moderniza sectorul energetic, aliniindu-l la obiectivele comunitare de atingere a neutralității climatice până în 2050. Acest sector trebuie să fie pregătit să susțină creșterea economică și transformarea economiei în ansamblu, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții. Toate obiectivele de reformă și modernizare țin cont de accesibilitate, inclusivitate și competitivitate economică pentru cetățeni și consumatori industriali pe care sectorul energetic îi deservește, au transmis oficialii instituției.

„România își propune dezvoltarea sectorului energetic în condiții de securitate, competitivitate industrială, accesibilitate pentru consumatori și sustenabilitate. Sectorul energetic național trebuie să asigure disponibilitatea fizică neîntreruptă a energiei tuturor consumatorilor, în orice situație, la un preț accesibil. Mai mult, sectorul energetic trebuie să devină din ce în ce mai curat și prietenos cu mediul”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Potrivit demnitarului, Strategia Energetică este rezultatul muncii experților din Ministerul Energiei, cu consultarea companiilor și instituțiilor din subordine. De asemenea, o contribuție esențială au avut-o membrii Consiliului Onorific pentru Energie, experți reputați în industrie și lumea academică.

„Realizarea acestui document programatic nu a folosit consultanță externă și nu a cheltuit niciun leu de la buget. În perioada de consultare publică așteptăm cu mult interes contribuțiile fiecărui actor interesat. Ca întotdeauna, Ministerul Energiei are ușile larg deschise pentru dialog”, a transmis Sebastian Burduja.

Energie cu emisii scăzute de carbon

Per ansamblu, Strategia Energetică a României își propune atingerea a șase obiective fundamentale:

1. Securitate energetică
2. Energie cu emisii scăzute de carbon
3. Eficiență energetică
4. Acces fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei
5. Piețe de energie eficiente
6. Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitate cibernetică

Țintele asumate de România

Conform documentului, România și-a asumat  o reducere cu 89% a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) în sectorul energetic în 2035, respectiv de 99% la nivelul anului 2050 comparativ cu nivelul emisiilor GES înregistrat în anul 1990.

În ceea ce privește ponderea SRE surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, România și-a asumat o pondere de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050.

Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire.

Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.

Astfel, Strategia Energetică a României se bazează pe următoarele principii care trebuie îndeplinite simultan:

• Prioritizarea securității de aprovizionare și a capacității de răspuns la crize;
• Dezvoltarea sectorului energetic pe principiul eficienței și raționalității economice;
• Echitate economică și socială pentru regiuni și oameni;
• Atingerea neutralității climatice până în 2050;
• Crearea unei piețe de energie libere, competitive și antreprenoriale;
• Neutralitate tehnologică și exploatarea tuturor resurselor energetice care pot contribui la reducerea emisiilor și întărirea lanțului de producție;
• Dezvoltarea sectorului de stocare a energiei electrice și termice;
• Consolidarea lanțului de aprovizionare (supply chain) dedicat industriei energetice;
• Dezvoltarea economiei circulare.

Documentul se află în consultare publică în perioada 14 iunie – 13 iulie inclusiv. Publicul interesat este invitat să transmită sugestii și opinii la adresa de e-mail [email protected].

În plus, Ministerul Energiei va anunța în curând evenimente publice de consultare, la care vor fi chemați toți actorii importanți, iar după primirea avizelor necesare, va fi propus pe ordinea de zi a Executivului sub formă de hotărâre de Guvern, act normativ care intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.

DOCUMENT : Strategia_Energetica

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

CITIȚI ȘI:

Strategia energetică a României, investiții de 22,6 miliarde de euro pentu obiectivele prioritare – DOCUMENT

Ministrul Energiei și șeful Transgaz au semnat contactul pentru conducta ce va alimenta Centrala Mintia. Sebastian Burduja: „Este un PROIECT GRANDIOS”