„România a înregistrat progrese pentru 68% dintre recomandările UE. Este vorba de progresele înregistrate în privința recomandărilor din ultimii 5 ani”, a spus Eugen Teodorovici, după ce Comisia Europeană a atenționat că România trebuie să adopte măsuri pentru corectarea deficitului bugetar. Executivul european a atras atenția că evoluțiile politice din ultimul an „generează dubii privind ireversibilitatea progreselor în reformarea sistemului judiciar și în combaterea corupției la nivel înalt”.
În replică față de mesajul Executivului comunitar, ministrul Finanțelor de la București a arătat că recomandarea din Semestrul European 2018 „solicită României să ajusteze deviația semnificativă care a avut loc în 2016″, sugerând astfel că Guvernul (tehnocrat) Cioloș a provocat acea deviere. „Ajustarea va începe în 2019, când soldul ESA se va îmbunătăți cu peste 0,5 puncte procentuale și va continua în 2020″, a menționat Eugen Teodorovici, într-un briefing de presă care nu a fost urmat de întrebări/răspunsuri.
Potrivit unui document prezentat de ministrul Finanțelor, 16 state din UE nu se încadrează în 2018 în regula deficitului structural, conform prognozei de primăvară 2018 a Comisiei Europene: Franța, Italia, Austria, Finlanda, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Irlanda, Letonia și Cipru.
Din punctul de vedere al PIB potențial, România ocupă locul 3 în UE, iar datoria guvernamentală a scăzut de la 37,6% din PIB în 2016, la 35,2% din PIB în 2018. Din punctul de vedere al deficitului bugetar planificat, România se va încadra în limita de 3% din PIB deficit bugetar, onorând în același timp angajamentul față de NATO privind alocarea de 2% din PIB pentru Apărare, se mai arată în documentul citat.
Pentru atenuarea deficitului bugetar, Guvernul a luat măsuri de creștere a veniturilor: „îmbunătățirea colectării accizelor la carburanți și țigarete, demararea licitațiilor 5G etc.”, iar la capitolul „reducerea cheltuielilor” sunt consemnate „înghețarea angajărilor în administrația centrală, menținerea pensiilor special la nivelul din 2017, extinderea achizițiilor centralizate, analize pilot privind cheltuielile în domeniul transporturilor, sănătate, educația”.
De asemenea, „Guvernul a luat o serie de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale: introducerea de echipamente de scanare la toate punctele vamale, conectarea dispozitivelor fiscale la sistemul informatic al ANAF, controale inopinate privind emisiunea de facturi, monitorizarea importurilor cu risc ridicat, analiza riscurilor”, se mai arată în documentul prezentat de ministrul Finanțelor.
În ceea ce privește consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice – o altă recomandare a Comisiei Europene, ministrul Finanțelor a precizat: „Amendamentul Parlamentului la Legea privind guvernanța corporativă (Legea nr. 111/2016), prin care se prevăd derogări pentru aproape 100 de societăți, inclusiv cele mai mari întreprinderi publice, de la aplicarea dispozițiilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, „a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 62 a Curții Constituționale a României din luna februarie 2018.