Prima pagină » Economic » MIZA NEGOCIERILOR cu FMI. Ce se ascunde în spatele declarațiilor oficiale ale Guvernului

MIZA NEGOCIERILOR cu FMI. Ce se ascunde în spatele declarațiilor oficiale ale Guvernului

MIZA NEGOCIERILOR cu FMI. Ce se ascunde în spatele declarațiilor oficiale ale Guvernului
Negocierile maraton, prelungite până după miezul nopții, din ultimele zile dintre experții FMI și partea română nu au dus la nici un rezultat.

Tensiunea în negocierile cu FMI era previzibilă în condițiile unei relații cu sincope din cursul acestui an. La finalul lunii iulie, reprezentanții Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale au plecat de la București fără un acord pe măsurile promovate de Guvern, principala discuție fiind în privința sustenabilității reducerii CAS cu 5 puncte procentuale. Mai mult, reprezentanții finanțatorilor internaționali au arătat că planurile executivului condus de Victor Ponta sunt nerealiste cu atât mai mult în perspectiva bugetului pentru 2015 când trebuie realizată o nouă reducere a deficitului bugetar, de la 2,2% din PIB la 1,4% din PIB, concomitent cu creșterea cheltuielilor pentru apărare.

La cinci luni de atunci, poziția FMI, CE și BM nu s-a flexibilizat, dimpotrivă. Veniți la București au cerut o reducere și mai mare a deficitului pentru anul viitor, de la 1,4% la 0,9%, reducere pe care însă Guvernul se află aproape în imposibilitate să o accepte, în condițiile în care în mai puțin de o lună vine scadența pentru măsurile angajate în anul electoral 2014.

În bani, miza discuțiilor din ultimele zile o reprezintă aproape 3,5 miliarde de lei. Banii ar trebui tăiați de la investiții, s-a grăbit să afirme ministrul Bugetului, care a acuzat FMI de schimbarea regulilor în timpul jocului. El a fost susținut de premierul Ponta care a calificat drept inacceptabilă pretenția FMI, Guvernul de la București declarându-se pregătit să ceară chiar o derogare, pentru a se duce cu deficitul până la 2,1% din PIB. Mai mult, el are o interpretare politică a disensiunii cu Fondul pe motiv că președintele Băsescu, artizan al negocierilor inițiale, i-ar fi criticat pe finanțiștii internaționali că sunt „prea buni” cu guvernul.

Fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițeanu, vine însă cu o altă explicație. De fapt, reprezentanții FMI nu au schimbat regulile în timplul jocului. Ialomițeanu explică faptul că FMI cere acum un deficit pe 2015 de 0,9% din PIB, nu de 1,4% din PIB, cât a fost negociat în primăvară, pentru că Guvernul a achitat anticipat, în 2014, niște sume, de circa 3 miliarde de lei, pe care convenise să le achite în 2015.Concret, la a treia rectificare bugetară, Guvernul a plătit drepturile bănești pentru personalul bugetar care a obținut în instanță titluri executorii, drepturi pe care, potrivit previziunii inițiale, trebuia să le plătească anul viitor. Astfel că, dacă aceste cheltuieli nu mai trebuie făcute în 2015, deficitul convenit inițial, trebuie să scadă, spune Ialomițeanu.

„Regulile nu s-au schimbat în timpul jocului. Prin faptul că s-au plătit anticipat, în 2014, acele drepturi bănești, banii ce trebuiau să fie achitați eșalonat în 2015, FMI a venit acum și le-a redus deficitul pe cash pentru că nu mai sunt de făcut cheltuielile respective în 2015. Pe lângă aceste cheltuieli anticipate, care reprezintă cam 0,3% din PIB, FMI și-a mai luat o marjă, de 0,2% din PIB, pentru că se așteaptă ca Executivul să vină și cu alte cheltuieli anunțate, cum ar fi scăderea TVA „, a explicat pentru gândul Gheorghe Ialomițeanu.

„Dorind să meargă pe un deficit de 1,4% din PIB, ei (guvernul n.n.) vor să introducă alte cheltuieli în 2015, iar FMI le cere să spună care sunt acele cheltuieli. Ei au crezut că o să îi păcălească pe cei de la FMI”, adaugă Ialomițeanu.

Cum s-a mărit gaura din buget

Cu un guvern abia ieșit dintr-o campanie electorală în care economia nu a fost cuvânt de ordine, la negocieri, reprezentanții finanțatorilor internaționali vor să vadă în ce măsură Guvernul este pregătit să acopere golul bugetar. Acesta este estimat de Ministerul Finanțelor la circa 10 miliarde de lei, în timp ce Consiliul Fiscal îl estimează la 15 miliarde de lei.

Deocamdată, Executivul nu a adus suficiente argumente prin care să convingă experții FMI că are bani să acopere în 2015 toate măsurile sociale luate sau promise în anul electoral 2014, precum creșterea salariilor unor categorii de bugetari și scăderea CAS.

Câteva dintre măsurile anunțate de Guvern pentru 2015 vor face o gaură la buget de aproape 6 miliarde de lei, potrivit unei evaluări a Comisiei Europene. Astfel, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, reducerea impozitului pe constructiile speciale de la 1,5% la 1% – anunțată de Ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu – și scutirea de la plata impozitului la profitul reinvestit ar crea, împreună, un gol de aproape 6 miliarde de lei.

Stolojan: Este vorba de lipsă de încredere și predictibilitate

Impasul în care s-a ajuns în negocieri reprezintă de fapt o lipsă de încredere a FMI față de Guvern care nu a oferit nicio predictibilitate, este de părere fostul premier Theodor Stolojan. În opinia acestuia, România ar avea nevoie de un deficit mai mare pentru a putea face mai multe investiții.

Cu toate acestea, în ultimul an, acest capitol a fost redus drastic pentru a putea fi finanțate cheltuielile „electorale” și a se rămâne în ținta de deficit.

Ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, susține că, pe lângă un deficit de 1,4%, mandatul său de negociere presupune și o posibilă majorare pentru co-finanțări la proiectele europene de investiții.

Cu toate acestea, la a doua rectificare din acest an, în septembrie, guvernul a tăiat 3,9 miliarde de lei din cheltuielile bugetului de stat pentru proiectele beneficiare de fonduri UE, din care peste un miliard de la autostrăzi.

Cîțu: „Nu e o propunere tipică pentru FMI”

Analistul Florin Cîțu consideră că noua condiție a FMI nu este una „tipică”.  „Această solicitare pare o schimbare de paradigmă pentru FMI și creditorii internaționali, având în vedere că toată lumea la nivel european a început să spună că austeritatea nu funcționează. Personal, consider că este o idee bună un deficit mai mic, dar nu este o propunere tipică pentru FMI”, a declarat pentru Ziarul Financiar Florin Cîțu.

De asemenea, economistul șef al BRD-GSG, Florian Libocor, crede că solicitarea FMI poate fi rațională din punct de vedere teoretic, dar este „în mod cert perfectibilă” din punct de vedere practic. 

„Creșterea rapidă a colectarii veniturilor nu va putea fi realizată anul viitor, iar o noua restrangere a investițiilor va genera efecte negative. Pe de alta parte, Romania nu trebuie sa forțeze echilibrele fragile deja realizate. Avem o țintă de deficit bugetar si bine ar fi sa rămânem consecventi”, a declarat pentru Hotnews Florian Libocor.

Ponta: Nu cred că acordul va fi rupt

În ciuda impasului în care se află negocierile, premierul Victor Ponta a declarat vineri că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi „rupt”, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil și că esențială este discuția cu Comisia Europeană, deoarece „acolo sunt marile probleme”.

Ulterior, el a comentat că experții FMI se descarcă pe Guvern ca pe „elevul din ultima bancă”, adăugând că, probabil, aceștia au devenit mai rigizi în negocieri auzindu-l pe președintele Traian Băsescu, care, cu o zi înaintea cererii acestora de reducere a deficitului la 0,9%, i-ar fi criticat că sunt „prea buni” cu Guvernul.

„Eu am trei ani de negocieri cu Fondul și cu Comisa, că aici e Comisia Europeană. Ei întotdeauna, dacă ne găsesc pe noi mai mici, știți cum se spune, „elevul din ultima bancă”, pe ăla se descarcă multe lucruri. Nu, nu vom accepta niciun fel de deficit mai jos de 1,4. Și așa, și 1,4, cum a fost semnat de domnul Băsescu în 2011, după părerea mea a făcut o mare greșeală, dar a fost, e semnat, nu avem cum să schimbăm. În plus, vrem să obținem pentru fonduri europene”, a spus Ponta.

Citește și