Miza rectificării bugetare. Cine va avea de suferit pentru gaura de 1,2 miliarde de euro de la venituri

În prima jumătate a acestui an, statul a încasat cu 5,4 miliarde de lei, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, în minus față de suma asumată de Guvern în programul de venituri și cheltuieli pe 2013, reiese din datele Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Pentru a se încadra în ținta de deficit de 2,4% din PIB, Executivul a tăiat în primele șase luni circa 6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) de la cheltuieli, în special de la investiții, dar și de la fonduri europene, o tăiere „naturală” având în vedere că o parte dintre programele operaționale au fost blocate în prima parte a anului.

La rectificarea bugetară care se va afla miercuri pe masa Guvernului, Executivul va decide cum vor fi reîmpărțiți banii și cine va avea de suferit, în condițiile în care trebuie alocate resurse financiare pentru reducerea TVA la pâine și achitarea corecțiilor impuse de Comisia Europeană.

Câți bani trebuia să încaseze statul

În primul semestru, veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat la 97,5 miliarde de lei, echivalentul a 21,9 miliarde de euro, în creștere cu 4,8% față de semestrul I din 2012, dar cu 5,2% mai puțin față de ținta asumată, de 102,9 miliarde de lei (23,1 miliarde de euro).

Mai mult, banii încasați de stat s-au situat la un nivel similar, ca procent din PIB, cu cel consemnat în 2012. Astfel, în primele șase luni, veniturile bugetului general consolidat au reprezentat 15,6% din PIB, cu doar 0,3 puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Guvernul se așteaptă să încaseze anul acesta venituri de 209,2 miliarde de lei (47 de miliarde de euro), mai exact de 33,6% din PIB.

Din execuția bugetară pe primul semestru reiese însă că ritmul de creștere al veniturilor, de 4,8% în primele șase luni, este aproape două ori mai mic decât cel consemnat anului trecut, când statul a încasat în primele șase luni venituri în creștere cu 8,9% față de aceeași perioadă a anului 2011.

Lupta împotriva evaziunii fiscale, la pământ

În ceea ce privește lupta împotriva evaziunii fiscale, rezultatele încasărilor din TVA arată că aceasta a stagnat.

Veniturile din TVA, a doua cea mai importantă componentă a veniturilor bugetare (după contribuțiile de asigurări care s-au menținut la un nivel similar celui din 2012, de 4,3% din PIB), au fost de circa 24,2 miliarde de lei (5,4 miliarde de euro), în creștere cu 2,3% față de primul semestru al anului trecut.

Cu toate acestea, ritmul de creștere al veniturilor din TVA a fost de patru ori mai mic decât cel din 2012, când încasările din taxa pe valoare adăugată au crescut în primul trimestru cu 9,5% față de trimestrul I din 2011.

Ca pondere în PIB, veniturile din TVA s-au situat în prima jumătate a acestui an la nivelul de 3,9% din PIB, același cu cel consemnat anul trecut.

O analiză realizată de compania AT Kearney arată că bugetul de stat va pierde în 2013 circa 22 de miliarde de euro din cauza economiei subterane, nefiscalizate, suma reprezentând taxe, impozite și contribuții neîncasate.

Încasări slabe din impozitul pe profit

Încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului 2012, la 5,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro), „în principal ca urmare a regularizării plăților efectuate de băncile comerciale”, se arată nota privind execuția bugetară.

Anul trecut, spre exemplu, în primele șase luni, veniturile din impozitul pe profit, de 5,7 miliarde de lei (1,27 miliarde de euro), au fost cu 7,7 procente mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioadă din 2011.

Încasările din impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 9,3%, respectiv 4,3%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar și a majorării salariului minim, la începutul lunii februarie.

Guvernul nu a atins nici după șase luni ținta pentru fonduri europene

În primul trimestru din 2013, veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost cu 7,3% mai mici decât cele din programul guvernului, respectiv de 47 de miliarde de lei, echivalentul a 10,5 miliarde de euro, la cursul de 4,45 lei/euro, curs pe care a fost fundamentat bugetul pe 2013, reiese din raportul privind execuția bugetară pe primele trei luni ale anului.

Cele mai importante scăderi față de program s-au înregistrat la veniturile din impozitul pe profit și la cele din fonduri europene, tendință care a continuat și în trimestrul doi al anului.

Mai exact, statul a încasat în primul trimestru 2,9 miliarde de lei (0,6 miliarde euro) din impozitul pe profit, cu 0,6 miliarde de lei mai puțin decât în program.

Totodată, în programul din trimestrul I 2013, nivelul asumat al sumelor de la UE în contul plăților a fost de 3,4 miliarde de lei, însă din execuția bugetară reiese că, după primele trei luni, suma a ajuns la un miliard de lei, gradul de realizare al țintei fiiind astfel de 30%.

În următoarele trei luni, respectiv în trimestrul doi al anului, acestea au crescut cu încă 2 miliarde de lei. Practic, după jumătate de an, guvernul nu a reușit să atingă nici măcar ținta pentru ianuarie-martie, ratând la o diferență de 0,4 miliarde de lei.

Investițiile au fost tăiate pentru a compensa veniturile sub așteptări

În prima jumătate a acestui an, cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 104,1 miliarde de lei (23,3 miliarde de euro), respectiv 16,7% din PIB, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Suma este cu circa 6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) mai mică decât cea din program, reiese din datele Finanțelor.

Ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare a fost cu un punct procentual mai ridicat decât cel din semestrul I din 2012, când acestea au crescut cu 3,3% față de primul semestru din 2011. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la cheltuielile de personal, de 18%, pe fondul reîntregirii salariilor din sectorul public.

Investițiile statului, respectiv cheltuielile de capital, au ajuns la nivelul de 7,1 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro), echivalentul a 1,1% din PIB, în scădere cu 9,8% față de primul semestru din 2012, când acestea s-au ridicat la 7,8 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), respectiv 1,3% din PIB.

Cheltuielile de capital, alături de cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă sunt cele mai importante segmente în care, în primele trei luni, s-au înregistrat cheltuieli mai mici decât cele din program, investițiile fiind practic sacrificate pentru a compensa veniturile slabe la bugetul general consolidat.

Corecții financiare de 800 de milioane de euro

Guvernul a decis să suporte de la buget corecții financiare în valaore de circa 100 de milioane de euro, 22,4 milioane de euro, la rectificarea de la finele lunii. Corecțiile au fost impuse de Comisia Europeană în urma neregulilor care au dus la presuspendarea Programului Operațional de Mediu.

Comisia a presuspendat în a doua parte a anului trecut cinci programe operaționale. Costurile pe care România trebuie să le suporte se referă atât la neîncasarea banilor europeni din perioada de presuspendare, cât și la plata unor corecții în valaore totală de 800 de milioane de euro.

Acești bani nu trebuie plătiți propriu-ziu, ci vor fi reținuți din sumele pe care Comisia Europeană le trimite României sub formă de plăți pentru proiectele cu finanțare din fonduri rambursabile.

Practic, guvernul va aloca de la buget banii pe care Comisia nu îi va mai trimite României.

Reducerea TVA la pâine

Guvernul și-a asumat reducerea TVA pe tot lanțul la pâine, de la 24% la 9%, începând cu luna septembrie.

Pentru proiectul care nu are susținerea Fondului Monetar Internațional (FMI) ar trebui să fie alocată suma de 250 de milioane de lei, circa 56,1 milioane de euro.

Un document elaborat de Finanțe în luna mai arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ și, deși „cel puțin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, potrivit Mediafax.

Polițiștii amenință cu greva dacă li se reduc fondurile la rectificare

Ministrul Afacerilor Interne (MAI) le-a promis sindicaliștilor din Poliție că își va da demisia dacă la rectificarea bugetară nu va obține fonduri mai mari pentru parcul auto.

Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) susține însă că bugetul MAI ar urma să fie redus. SNPPC i-a cerut public premierului Victor Ponta o analiză atentă pentru a nu declanșa o „ripostă publică”.

Sindicaliștii de la Metrorex și de la RATB au amenințat, de asemenea, cu greva generală dacă la rectificare nu le vor fi respectate revendicările salariale și cele legate de condițiile de muncă.

Totodată, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat pentru Mediafax că va solicita fonduri suplimentare de 25 de milioane de lei (5,6 milioane de euro) la rectificare pentru unele cheltuieli salariale, dar și pentru Festivalul „George Enescu” (1 – 28 septembrie) și pentru suplimentări în programul național de restaurare a unor monumente.