Procesul început în 2016 este primul în care s-a dat o sentință în ceea ce privește efectele glifosatului, compusul principal din Roundup, suspiciunile fiind că poate cauza cancer. Alte 5.000 de procese vizând acest compus se află în desfășurare în SUA, deși Monsanto susține că 40 de ani de cercetări au arătat că glifosatul este sigur.
Ca urmare a acestei decizii, în cursul zilei de marți, organizația Greenpace a cerut interzicerea glifosatului în toate țările din Europa. Fermierii români folosesc erbicidele pe bază de glifosat pentru combaterea buruienilor de peste 40 de ani, motivând eficiența ridicată.
Comisia Europeană a autorizat, anul trecut, folosirea glifosantului până în 2022.
Opiniile experților nu sunt unitare. World Health Organization a clasificat, în 2015, glifosatul drept „probabil carcinogen pentru oameni”, iar Agenția de Protecție a Mediului din SUA a susținut, într-o evaluare din septembrie 2017, că probabil glifosatul nu este carcinogen pentru oameni.
Monsanto intenționează să conteste verdictul în cazul Roundup, invocând drept principal motiv faptul că judecătorul trebuia să excludă și să catalogheze drept insuficiente dovezile științifice prezentate de avocații lui Johnson, iar argumentația avocaților părții adverse s-a bazat mai mult pe emoție decât pe date științifice.
Alexandra Lahav, profesor de drept la Universitatea din Connecticut, a declarat că este ceva obișnuit ca, în cursul unui proces, experții să se bazeze pe aceleași studii și să ajungă la concluzii diferite pe care să le prezinte juriului.
De asemenea, David Rosenberg, profesor la Harvard Law School, susține că pledoariile și argumentele emoționale sunt des invocate în timpul proceselor, astfel încât Monsanto nu are niciun motiv întemeiat să-și construiască apelul pe aceste baze.
Foto: Hepta