Intrarea Hidroelectrica în insolvență influențează negativ situația financiară a Guvernului și implicit profilul de credit al României, deoarece crește probabilitatea plății datoriilor companiei de la bugetul de stat și întârzie privatizarea, potrivit unei analize Moody’s, informează Mediafax.
Totodată, insolvența stabilește un precedent care generează incertitudine în rândul creditorilor celorlalte companii de stat din România, notează agenția de rating, care a retrogradat la mijlocul săptămânii trecute cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, la „B2”, cu perspectivă negativă.
Moody’s atribuie României ratingul „Baa3”, cu perspectivă stabilă, ultima treaptă în categoria „investment grade” a emitenților cu recomandare pentru investiții pe termen lung.
„Mai mult, motivația oficială a companiei pentru declararea insolvenței este reorganizarea, și nu falimentul, ceea ce sugerează că eventuale măsuri mai puțin extreme de reorganizare ori nu au fost luate în calcul, ori nu au fost posibile, ceea ce indică deficiențe instituționale în cadrul companiei, în mediul în care operează, sau ambele variante”, se spune în raportul Moody’s.
Tribunalul București a admis, la 20 iunie, deschiderea procedurii de insolvență în cazul Hidroelectrica, solicitată pe 15 iunie.
Guvernul s-a angajat, față de FMI și Comisia Europeană, să renegocieze contractele bilaterale de vânzare de energie încheiate de Hidroelectrica la prețuri sub cele din piață.
În plus, situația financiară a companiei s-a deteriorat din cauza secetei, care a afectat producția de electricitate, dar și pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale.
Moody’s notează că nu este clar ce efect va avea procedura de insolvență în cazul acestor contracte, nici cum va fi afectată plata datoriilor.
Deși Hidroelectrica susține că va respecta contractele în perioada procedurii de insolvență și restructurare, care ar putea dura aproximativ un an și jumătate, nici compania, nici Guvernul nu au precizat concret cum vor fi efectuate plățile către creditori, astfel că insolvența crește riscul de neplată, avertizează agenția de rating.
Totodată, cererea de intrare în insolvență din partea unei companii deținute de stat se reflectă în mod negativ asupra profilului de credit al României, generând incertitudini și stabilind un precedent în ochii creditorilor și ai celorlalți parteneri comerciali ai societăților de stat din România, se spune în raport.
Chiar dacă creditorii nu vor pierde nimic, insolvența crește probabilitatea ca guvernul să fie nevoit să plătească aproximativ 70 milioane de dolari din datoria companiei, reprezentând, potrivit estimărilor Moody’s, suma garantată de stat.
„Suma nu este mare raportat la datoria guvernului, de 58 miliarde de dolari, dar datoria totală a Hidroelectrica, pe care o estimăm la aproximativ 725 milioane de dolari, este un risc semnificativ pentru stat dacă Executivul va decide să ofere surpjin financiar companiei în perioada procedurii de insolvență”, se spune în analiza Moody’s.
Insolvența va întârzia semnificativ și procesul de vânzare a unei participații de 10% din acțiunile Hidroelectrica, asumatã de Guvern în scrisoarea de intenție convenită cu FMI și UE.
„Eforturile de privatizare ale României nu au dat rezultate în ultimul an, din cauza condițiilor de piață. Această întârziere exemplifică incertitudinile de pe piața românească, un motiv cheie al insuccesului privatizărilor. Situația ar putea deteriora și mai mult modul în care piața va asimila viitoare vânzări de active, care sunt improtante nu numai pentru acordurile României cu creditorii externi, ci și pentru încercările guvernului de a îmbunătăți eficiența operațională a companiilor de stat prin participarea sectorului privat”, consideră analiștii Moody’s.
Reorganizarea Hidroelectrica, companie intrată miercuri în insolvență, se va face fără vânzare de active, cu asigurarea stabilității locurilor de muncă și menținerea în integralitate a drepturilor salariaților, potrivit unui acord încheiat vineri de Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Hidroelectrica și administratorul judiciar.
Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieților deștepți” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei față de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.
Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), și cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).
Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligații către bănci.