Motivul pentru care China și-a devalorizat brusc moneda. Este cea mai mare scădere a yuanului din ultimii 20 de ani

Banca centrală chineză a redus rata zilnică a dobânzii de referință cu 1,9%, ducând la cea mai mare devalorizare de o zi a yuanului din ultimii 20 de ani, comentează AFP.

„Mișcarea bruscă de marți este o reacție la slăbirea semnificativă a exporturilor Chinei din luna iulie și la creșterea riscului de deflație”, au apreciat analiștii financiari.

Banca Populară a Chinei a anunțat că operațiunea de stabilire a cursului valutar va deveni mult mai aliniată cu cererea și oferta.

Yuanul s-a întărit în ultimele luni laolaltă cu dolarul, făcând ca exporturile chineze să fie mai scumpe și ducând la creșterea riscului de pierdere a locurilor de muncă din industria chineză unde sunt angajați milioane de muncitori.

Analiștii apreciază că orice modificare semnficativă a ratei de schimb crește riscul de tensiuni cu partenerii comerciali ai Chinei.

Exporturile chineze au scăzut în luna iulie cu 8,3% față de aceeași perioadă din anul trecut, o marjă neașteptat de mare, consideră analiștii.

Rata de schimb a yuanului, în raport cu dolarul american

Yuanul, cunoscut sub numele de renminbi, are un interval de fluctuație într-o bandă de 2 procente peste sau sub rata stabilită în fiecare zi de către Banca Populară Chineză pe baza tranzacțiilor din ziua precedentă.

În 2005 China a anunțat că va lăsa moneda sa națională să fluctueze față de un coș de monede străine, ca răspuns la criticile aduse de SUA și Europa față de sistemul său valutar strâns legat de valuta americană.

Compoziția coșului este secretă, dar dolarul se pare că domină coșul valutar, ceea ce înseamnă că yuanul a crescut chiar dacă monedele altor țări dezvoltate s-au devalorizat.

SUA și alte guverne s-au plâns ani de zile că Beijingul suprimă cursul de schimb al yuanului, oferind exportatorilor săi un avantaj neloial și dezavantajând competitorii străini.

Autoritățile de la Washington și alte guverne presează Beijingul să permită pieței să stabilească rata de schimb.

„Această situație complexă prezintă noi provocări”, se arată într-un comunicat al Băncii centrale chineze. Oficialii băncii au spus că rata de schimb a yuanului este „nu în întregime în concordanță cu așteptările pieței” și prin urmare a fost un moment bun pentru a regla controalele cu scopul de a ajuta la dezvoltarea pieței valutare.

Oficialii bancari au promis să mențină rata de schimb „practic stabilă”, dar au declarat că piața ar avea pe viitor un rol mai important, lăsând deschisă posibilitatea apariției unui declin mai mare al yuanului, după cum apreciază analiștii financiari.

Devalorizarea de marți a fost doar o ajustare și nu trebuie interpretată ca un semn că yuanul va intra un trend de depreciere, potrivit lui Ma Jun, economist șef al Băncii centrale Chineze, citat de Caixin și preluat de Bloomberg.

Devalorizarea yuanului a zguduit piețele mondiale, monedele din Coreea de Sud, Australia și Singapore devalorizându-se marți cu cel puțin 1%. Acțiunile companiilor aeriene chineze au căzut pe fondul îngrijorărilor cu privire la creșterea cheltuielilor cu rambursarea împrumuturilor în dolari. Pe de altă parte, un yuan mai slab înseamnă și o reducere a puterii de cumpărare a consumatorilor chinezi.

Cursul de schimb real efectiv al yuanului a urcat cu 13% în ultimele patru trimestre, aceasta fiind cea mai mare apreciere a unei monede, potrivit indicilor Bank for International Settlements.

„China se vrea America”

Ceea ce face acum China a făcut și America de multe ori, mai ales când dorea să impulsioneze exporturile, a explicat pentru gândul un analist financiar.

„China se vrea America. SUA, de foarte multe ori, când dolarul era gata să devină rege pe piața financiară internațională, proceda la devalorizări, și asta o făcea în special în momentele când avea miză mare pe export. Avea nevoie de un dolar mai slab ca să le fie bine exportatorilor și să îi descurajeze pe importatori. Asta au făcut americanii de multe ori, asta fac chinezii acum”, a explicat pentru gândul un analist financiar.

Spre deosebire de ce se întâmplă în UE, în China nu este o piață adevărată.

” În Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană face intervenții pe piață. Și faptul că nu intervine totdeauna este tot o modalitate de a intervenție, câteodată. La noi este o piață reală, în China nu este piață. Americanii, prima mare devalorizare au făcut-o în 1971 când a scăzut etalonul în aur”, a arătat sursa citată.

Întrebat dacă ceea ce se întâmplă acum pe piața chineză a putea afecta România pe termen mediu sau lung, acesta a răspuns negativ.

„Nu. Nici zvonurile de criză care umblau acum vreo 2-3 săptămâni că va fi criză pe piața chineză nu ne afectează. La ora asta numai America poate să impună o criză internațională. Nici o altă țară din lume, nici UE”, a mai explicat analistul financiar.