Munca peste PROGRAM a devenit normalitate. Angajații vest-europeni pot ignora șeful în timpul liber, dar în România nu există o lege în acest sens

Munca peste program a devenit o NORMALITATE în România. 65% dintre angajați muncesc 6,2 ore suplimentare pe săptămână, potrivit unui studiu recent.  Angajații sunt obligați să-și termine sarcinile în timpul liber, după terminarea programului. Sunt companii private care îi obligă să participe la ședințe în zilele lor libere și să răspundă la apelurile și e-mail-urile șefilor. 

Pentru a opri această tendință, mai multe state europene au introdus dreptul angajaților de a se deconecta de la job.  Angajații pot ignora orice apel sau mesaj de la superiori după terminarea programului și în timpul liber.

Dar în România, nu există o legislație în acest sens, transmite Prima TV.

ACTUALITATE Marian Motocu, „alpinist scafandru”, a înregistrat la OSIM o marcă inspirată din însemne legionare. „Legionarul” a fost reținut joi 

16:56

ACTUALITATE Curtea de Apel București a decis că dosarul în care frații TATE sunt acuzați de proxenetism va fi retrimis la DIICOT. Reacția celor doi britanici

16:56

65% dintre angajații din România muncesc 6,2 ore suplimentare pe săptămână, potrivit unui studiu recent. Sursa Foto: Shutterstock

În Australia, șefii riscă amenzi usturătoare, iar în Portugalia este interzis să-și mai sune subalternii

În Australia, angajații au dreptul de a ignora orice apel sau mesaj de la șefii lor după terminarea programului. Nu există o lege care să le interzică acestora să-și contacteze angajații după orele de lucru. Dar angajații pot să ignore!

Dacă un director, manager sau coordonator sună un angajat din motive neesențiale, poliția îl poate amenda de la 19.000 de dolari australieni până la 94.000 dolari australieni dacă sunt mai mulți angajați care au fost deranjați în afara programului de lucru, potrivit TIME.

„Așa cum oamenii nu sunt plătiți 24 de ore pe zi, ei nu trebuie să lucreze 24 de ore pe zi. Pentru mulți australieni, cred că devine frustrant să stea non-stop pe telefoanele lor, pe e-mailurile lor,  timp de 24 de ore pe zi. Este o problemă de sănătate mintală, sincer”, a declarat revoltat prim-ministrul laburist de centru stânga, Anthony Albanese, pentru Australian Broadcasting Corp.

În Portugalia, autoritățile au aprobat un nou set de reguli pentru companiile ai căror angajați lucrează de acasă. Acestea riscă sancțiuni aspre dacă își contactează subalternii în afara programului de lucru și trebuie să contribuie la plata facturilor de energie electrică. Franța a fost primul stat european care a adoptat această măsură în 2017, prin care „deconectarea de la JOB” este inclusă în drepturile angajaților. Au urmat țări ca Spania, Danemarca, Belgia și Grecia, pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală.

În câteva țări dezvoltate a fost introdusă o nouă lege: „deconectare de la job de după terminarea programului de muncă” în drepturile angajaților. Sursa Foto: Shutterstock

Situația nu arată bine în România: 65% dintre angajați stau peste program la muncă

Între timp, tot mai mulți români se plâng că rămân la birou ore întregi până reușesc să-și termine sarcinile de lucru. Angajații români muncesc ore întregi după terminarea programului, mai ales când sunt probleme sau personalul este mic.

Programul legal de lucru este inexistent în România. Sunt companii în care lucratul orelor suplimentare a devenit o politică internă obligatorie. În lipsa unor legi clare, lucrurile pot scăpa de sub control.

„Atâta timp cât nu sunt reglementate foarte clar în lege și nu există mecanism de verificare și asigurare pentru că se pun în practică, sunt mai puține șanse ca aceste comportamente sunt respectate”, a spus Oana Botolan,  expert în resurse umane, pentru Prima TV.

„Munca poate să devină o adicție aparent sănătoasă, însă atunci când ea ne împiedică să petrecem timp cu noi înșine, timp cu familia, dedicatului pasiunilor și intereselor noastre, atunci este un semnal că este un domeniu în care trebuie să ne direcționăm atenția”, a spus Alina Costache, psiholog.

În țările dezvoltate precum Franța, Portugalia, Australia, Belgia și Grecia, angajații nu mai sunt obligați să le răspundă superiorilor la telefon în timpul liber. Sursa Foto: Shutterstock

O lege similară a fost propusă în Parlamentului României din 2016

În mai 2016, parlamentarii au propus un proiect legislativ. Le interzicea angajatorilor să-și mai contacteze subalternii după terminarea programului de lucru. Legea nu se adresa și lucrătorilor din sănătate, asistență socială, poliție, armată, servicii secrete și alte structuri militarizate.

Potrivit proiectului, angajatorii ar fi fost obligați să prezinte un plan cu intervalele orare în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele telefonice și electronice. Ar fi fost introduse sancțiuni  aspre pentru angajatorii care își hărțuiau subalternii în timpul liber, de la avertismente la amenzi de 50.000 de lei, mai ales dacă angajații aveau probleme de sănătate.

În octombrie 2023,  patronul unui bar din Târgu Jiu a fost amendat cu 10.000 de lei pentru că a ținut un ospătar la muncă peste program.  Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară. (art. 120, Codul Muncii). Potrivit Ejobs, pot exista excepții, precum accidentele cu victime sau incendiile, iar munca suplimentară trebuie compensată.

„Nu poți fi obligat să prestezi ore suplimentare și bineînțeles că le poți refuza. În Codul muncii, art. 120, alineatul 2) este menționat:  Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident. Angajatorul nu te poate da afară dacă nu vrei să lucrezi peste program. Și nici nu îți poate reține bani din salariu”.

Citește și: „Dreptul la deconectare de la telefon și e-mailul de muncă după program”, consfințit printr-o nouă lege în Australia

Citește și: Românii, obișnuiți cu MUNCA peste program. ȘEFII lucrează cel puțin zece ore suplimentare, în fiecare lună