Mutarea CAS la angajați, criticată dur de BNR: va afecta creșterea economică

Un alt risc ar mai putea veni și din „posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB”, se arată în Minuta ședinței CA al BNR din data de 8 ianuarie, publicată luni pe site-ul băncii centrale.

A fost punctat, de asemenea, „riscul prelungirii caracterului anemic al absorbției fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum și cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populației sub impactul unei relative creșteri a efectelor inflaționiste directe și indirecte ale șocurilor pe partea ofertei”.

Au fost menționate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflației venite din direcția unei posibile creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și a tensionării pieței muncii.

ACTUALITATE Clotilde Armand s-a prezentat la Parlament, pentru preluarea mandatului. Potrivit deciziei ANI, fosta primăriță a fost declarată INCOMPATIBILĂ

16:05

INFRASTRUCTURĂ Sorin GRINDEANU anunță noi tronsoane de autostradă finalizate/ „Vom deschide circulația pe încă 21 de km din A7, între Dumbrava și Mizil”

15:53

Membrii Consiliului au discutat și posibilele implicații ale noilor evaluări privind creșterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 și I 2018 „un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior”, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar ușor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017. S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte ușoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care „asociată cu accelerarea mult peste așteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creștere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor sale inflaționiste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu”.

În plus, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat „continuă probabil și în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creșterii economice robuste”. Acesta poate fi secondat de o contribuție modestă a formării brute de capital fix, „eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condițiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programați”.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că „expansiunea economică a consemnat în trimestrul III cea de-a patra accelerare consecutivă peste așteptări, și totodată cea mai semnificativă; dinamica anuală a PIB s-a mărit la 8,8%, de la 6,1% în trimestrul II, în condițiile în care, contrar previziunilor, ritmul său trimestrial și-a accentuat trendul ascendent, până la un nivel reprezentând vârful ultimilor 10 ani”.

„Determinantul major al creșterii economice a continuat să-l constituie consumul gospodăriilor populației, a cărui variație anuală s-a mărit la un nivel de două cifre, similar celor înregistrate anterior crizei globale (…) În schimb, contribuția exportului net la avansul PIB și-a dublat valoarea negativă, în condițiile unei decelerări mai evidente a creșterii exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor; pe acest fond, soldul negativ al balanței bunurilor și serviciilor s-a cvasi-triplat față de aceeași perioadă a anului anterior, atingând vârful ultimelor 19 trimestre”, au mai sesizat membrii conducerii BNR.

În formarea PIB, a fost sesizat, de asemenea, „rolul important ce a revenit agriculturii, aportul acestui sector – cel mai mare din ultimii patru ani – devansându-l pe cel al industriei și fiind surclasat doar de cel al serviciilor”. S-a apreciat că evoluțiile aferente trimestrului III semnalizează o nouă creștere semnificativ peste așteptări a excedentului de cerere agregată, probabil atenuată ușor de majorarea temporară în acest interval a PIB potențial, sub impactul șocului pozitiv pe partea ofertei generat de anul agricol de excepție.

În corelație cu acestea, membrii Consiliului au evidențiat „nivelul record atins în octombrie de efectivul salariaților din economie, pentru a șasea lună consecutiv, dar și trendul descendent pe care dinamica acestuia a continuat să se plaseze”, semnalizând „o limitare a spațiului de creștere a gradului de ocupare, implicit o sporire a dificultăților companiilor în recrutarea de personal calificat”. S-a considerat că „probabila întrerupere a tendinței de încordare a pieței muncii, sugerată de aceste evoluții, este însă temporară, în condițiile în care sondaje de specialitate indică perspective relativ mai optimiste de angajare pentru trimestrul I 2018″. În acest context, au fost remarcate nivelurile de două cifre, „deosebit de înalte din perspectivă istorică, dar și în comparație cu anul 2016″, la care s-au menținut în trimestrul III variația anuală a salariului mediu brut nominal și cea a costului orar total cu forța de muncă. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a revenit însă în octombrie pe trendul descendent pe care a intrat în trimestrul IV 2016, după o majorare temporară survenită în trimestrul III ca urmare a temperării avansului productivității muncii.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00%, de la nivelul de 1,75%, majorarea la 1,00% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 0,75% și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,00%, de la 2,75%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Potrivit documentului citat, membrii Consiliului de administrație al BNR prezenți la ședință au fost: Mugur Isărescu, președinte al CA și guvernator al BNR; Florin Georgescu, vicepreședinte al CA și prim-viceguvernator; Eugen Nicolăescu, membru al CA și viceguvernator; Liviu Voinea, membru al CA și viceguvernator; Marin Dinu, membru al CA; Daniel Dăianu, membru al CA; Gheorghe Gherghina, membru al CA; Ágnes Nagy, membru al CA; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al CA.

Următoarea ședință de politică monetară a băncii centrale este programată pentru data de 7 februarie, când va fi prezentat și un nou Raport asupra inflației.