Ne paște falimentul? Prof. dr. MIRCEA COȘEA: “Dacă taxele pe muncă s-ar micșora, statul ar obține mai multe beneficii. Asta înseamnă viziune!”

Scăderea inflației de la 7,23% la 6,61% în luna martie a acestui an nu a adus nicio fericire în buzunarele românilor, scumpirile și-au continuat traseul ascendent la mărfurile alimentare, nealimentare și servicii. La ce să ne așteptăm în perioada imediat următoare? Dar în anul 2025, după ce vor fi trecut alegerile, când noii aleși vor pecetlui soarta României pe următorii patru ani și un nou Președinte va prelua cârma țării la Cotroceni?

Se apropie sărbătoarea Paștilor, oamenii sunt deja cocoșați de nevoi și taxe, nu știu la ce să se mai aștepte, nu știu ce și cât își vor permite să pună pe masă, iar carnea de miel a devenit un lux, la pachet cu alte alimente. Cum s-ar putea stopa acest val al scumpirilor? Este întrebarea de debut din interviul realizat la Gândul Exclusiv cu profesorul universitar Mircea Coșea, doctor în economie, ale cărui analize reprezintă, de fiecare dată, o veritabilă radiografie a realității dure din România.

“România e singura țară din UE în care mediul de afaceri e oprimat!”

“Să încep cu ceva ce trebuie spus neapărat și anume tot ceea ce înseamnă astăzi situația economică a României, inflația, în principal, nu se datorează impactelor externe. Trebuie să înceteze această manipulare care spune domnule, iese toată lumea, e vai de capul ei. Totul e foarte greu. Inflația e mare în lume.

VIDEO Elena Lasconi: „Iohannis, PSD și PNL arată că nu au înțeles nimic din votul cetățenilor / Dacă Antonescu are potențial mare de creștere, de acord”

14:54

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

În lume lucrurile s-au cam aranjat, ca să spunem așa. Inflația în Europa este mult mai mică decât în România și are un trend descrescător. Criza energetică s-a terminat, energia e cea mai ieftină din toată perioada asta în care ne-am tot plâns că n-avem gaz, că n-avem electricitate. A fost și o iarnă blândă, e adevărat.

În România este cel mai mare preț al energiei din Europa. În toată lumea, dar hai să ne referim doar la Uniunea Europeană, toate guvernele țărilor europene, dar absolut toate, au practicat o politică fiscală de încurajare a reluării activității economice după criză, după pandemie ș.a.m.d. Cum? Stimulând producția reală, producția adevărată. Mediul de afaceri în România este invers. România e singura țară în care mediul de afaceri este oprimat.

Eu nu sunt de partea celor care spun că nu trebuie să avem capital străin, ba din contră, trebuie să avem că o piață liberă. Asta am vrut. D-aia am făcut Revoluție, de aia am făcut ce-am făcut în 30 și ceva de ani. Mai mult decât atât, să știți că acest capital străin manifestat sub diferite forme, fie în producție, în telecomunicații, în comerț, în energie, își plătește impozitele și taxele. Cine nu plătește impozite și taxe? Statul – cel mai mare evazionist sunt societățile, capital majoritar de stat în România.

Deci toate cauzele trebuie să le punem în interiorul acestei țări. Să nu mai zicem că războiul, că criza, că COVID, nu. Sunt aici. Deci, ideea pe care vreau ca să o promovez în discuția asta cu dumneavoastră și sper să avem cât mai mulți oameni care să ne vadă, să ne asculte, este aceea că cauza situației actuale depinde de modul cum suntem guvernați. (…) Tot ceea ce înseamnă cheltuiala statului, adică banii care vin la buget, vin de pe două căi care nu sunt deloc sustenabile, sunt toxice. O cale este impozitare a tocmai celui care ar trebui, ca să fie mai liber, să i se acorde anumite facilități și a doua cale este împrumutul extern”, spune Mircea Coșea.

De ce nu scade taxarea muncii

Taxa pe muncă a devenit o povară din ce în ce mai greu de dus, timp în care au crescut nemulțumirile atât ale angajaților cât și ale angajatorilor. Toată lumea așteaptă scăderea taxelor pe muncă pentru că ele sunt printre cele mai mari din Europa.

Cu toate că economia în Europa a avut un trend ascendent până în 2020, criza pandemică a pus la grea încercare toate țările, decidenții find nevoiți să ia măsuri pentru a stabiliza cât de cât situația. Discuțiile despre taxarea muncii sunt la ordinea zilei. Prof. dr. în economie Mircea Coșea consideră că taxele pe muncă nu vor scădea pentru că nu se dorește.

Iar motivul, în opinia sa, este pentru că statul ar câștiga mai puțin.

“Da, depinde de ramură, depinde de perioadă, pentru că nu se vrea. De ce nu se vrea? Pentru că taxele alimentează bugetul. Bugetul României este alimentat din așa-numitul sistem de facturare, adică prețurile la energie, prețurile la carburant și impozite și taxe. Chiar și pe muncă. Dacă munca n-ar fi impozitată la nivelul la care ar fi, atunci ar fi, să zicem, un stimulent pentru mediul de afaceri, dar statului i-ar veni mai puțin și atunci e mai ușor, e mai simplu. Pe termen lung o să fie faliment.

Dacă se menține această situație pe termen lung o să fie faliment. Dacă taxele pe muncă s-ar micșora, Statul ar obține mai multe beneficii. Asta înseamnă viziune. Înseamnă etapizare, înseamnă ierarhizarea obiectivelor care nu există. Noi ne ocupăm de lucruri de pe o zi pe alta. Dacă ies în stradă profesorii, facem o discuție cu profesori, dacă polițiștii, cu polițiștii. Nu există o reformă a sistemului public, nu există o reformă a mediului de afaceri.

Nu există o reformă a structurii economiei românești, care este mult rămas în urmă. Vedeți, dacă ne uităm la datele statistice, o să vedem că industria cade de vreo 10 luni de zile. De ce cade? Pentru că ea a fost orientată spre trei-patru țări din Occident, în principal pe industria auto. Industria auto se modifică în Occident, piața scade și acolo și atunci nu avem contracte și scade. Ar trebui să existe o reformă care să ducă la apariția unor noi ramuri. Aceste noi ramuri nu sunt greu de de făcut. Ele ar trebui să fie cele care prelucrează în țară resursele României”, susține Mircea Coșea.

“România trebuie reformată. E ca o casă din paiantă în cartierul UE!”

În economia României există, de multă vreme, goluri care nu au fost acoperite și multe dintre ramuri au suferit, după 1990, odată cu privatizarea și cu dispariția marile fabrici și combinate, multe dintre ele ajungând la fier vechi. Din această cauză, au fost perioade de “eclipsă” economică greu de gestionat. Întrebat unde există fisura în politica economică a Statului și dacă tinerii pot “muta munții din loc”, prof. dr. Coșea a subliniat, la Gândul Exclusiv, câteva aspecte extrem de importante.

“Aici ar trebui să demitizăm ceva. Industria României înainte de 1990 era deja depășită tehnic datorită faptului că după 1975-80, când am industrializat această țară cu eforturi foarte mari. Această decizie absolut ridicolă a conducere de a de-a atunci, de a înapoia datoria înainte de termen a făcut ca industria să nu mai fie updatată, să nu mai fie modernizată. Și atunci ea, în 1990, era depășită tehnic, nu mai făcea față pe piață.

Nu erau numai noi în situația asta, erau și polonezii, erau și cehii, însă ei n-au demolat-o, au retehnologizat-o. La noi s-a demolat, a fost o cădere  abruptă. Însă să știți că de vreo 7-8 ani de zile, industria are o pondere mai mare în PIB decât în alte țări, dar e altă industrie, altă industrie care aduce, să zicem, valoare, dar care nu ne scoate din gaura în care suntem. S-a dezvoltat IT-ul foarte mult, s-au dezvoltat industriile care țin din zona auto de care discutam, că de fapt țin de alții, industria procesatoare, materia prima agricolă a dispărut cu desăvârșire.

Și mai este ceva care trebuie să fie spus: nu mai avem cadre, profesori. Cei care au lucrat și care erau oameni de valoare au ieșit la pensie, cei tineri pleacă și atunci sigur că în țară e foarte greu să mai găsești forță de muncă calificată și cum spuneați dumneavoastră, să aibă imboldul de a face ceva. În momentul în care vorbesc de studenții mei și aici am o mare durere. Studenții mei cei mai buni nu mai sunt în țară. Unii au pățit-o rău de tot. Adică s-au dus la ministere, au făcut carieră până la un punct, punctul în care ar trebui să fie promovați.

Au văzut că sunt dați la o parte și o coafeză a fost pusă în locul lor. Adică cum să mai stea? Politizarea asta excesivă a conducerii, așa-numitele VIP-uri, a făcut ca forța de muncă, într-adevăr interesată din punct de vedere al carierei, să plece.

S-au dus la multinaționale, s-au dus la bănci, au cam plecat și de acolo, pentru că nici astea nu sunt atât de bine plătite cum sunt cele din străinătate. Deci, trebuie ca să gândim lucrurile din România, nu prin reparații, nu prin cârpe. România trebuie reformată. România este ca o hai să zicem, ca o casă din paiantă în cartierul ăsta mare pe care putem să numim Uniunea Europeană. Avem niște clădiri extraordinare, Franța, Germania. Avem pe la margine niște căsuțe.

Căsuțele astea noi încercăm să le punem termopane, să le punem antene parabolice, dar ea trebuie să fie demolată și reconstruită. Ar trebui să fie făcut un consens politic pe un program mare, de revigorare a economiei acestei țări. Acest context politic trebuie să fie mai lung de câteva cicluri electorale. Dacă vine un partid și face, după aia vine altul și zice că nu face. Dacă partidele sunt în asemenea fel conduse, încât au mai obiective electorale, nu se va întâmpla lucrul ăsta. Și atunci ne vom bucura de mici, foarte mici realizări.

Spre exemplu, apare o cifră extraordinară. Se face o mare investiție în România. Capitalul străin a venit în România. Unde? Ce face o fabrică de ambalaje de carton? Câți muncitori? 50? Ne uităm peste graniță, în Ungaria, investiția este de miliarde. Și ce face? Face tehnică de vârf, face baterii, face BMW-uri. Deci trebuie să existe și o anumită sinceritate a celor care ne conduc față de adevărata starea a populației!”, a arătat Mircea Coșea.

“De Paște, prețurile vor crește artificial. E speculă!”

România are, la această oră, cea mai mare datorie din istorie, de aproape 177 miliarde euro, ceea ce a dus la o gaură și mai mare în buget. Potrivit BNR, în primele două luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 6,766 miliarde de euro, până la 176,849 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 128,439 miliarde de euro la 29 februarie 2024 (72,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 29 februarie 2024 nivelul de 48,410 miliarde de euro (27,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2023.

“Și aici, sigur, că sunt unii care zic ce contează? Italia are triplu decât noi, nu e așa? Italia e în zona euro, Italia este apărată de Banca Europeană. Noi nu suntem în zona euro, Italia are industrie care performează. Italia își permite să aibă deficit, pentru că deficitul e investit în ramurile productive. Nu ca la noi, în pensii și salariile celor care sunt în această zonă a instituțiilor guvernamentale. Pentru că zona asta, să zicem, bugetară, nu trebuie să fie luată toată în pachet. Aici sunt și ramuri care într-adevăr au nevoie de creștere. Sănătatea, educația, ordinea publică au nevoie. Dar latura asta guvernamentală, unde apar în fiecare zi agenții, comitete, fel de fel de societăți d-astea care fac nu se știe ce. Spre exemplu, s-a instituit acum câteva luni ceva ce este nonsens. Zice că așa ar trebuit de la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană n-a cerut așa ceva. N-a cerut nici OECD-ul. Și anume Agenția de coordonare și monitorizare a societăților cu capital majoritar de stat. Cele mai mari lefuri din România.

Și atunci ne întoarcem la ce spuneam. Politizarea e o mare piedică, e o mare piedică. Și atunci România se împarte în două. Era acum o dezbatere televizată, că la noi politica se face la televizor în legătură cu specula, e clar că există specula. Iar specula este tolerată pentru că n-are cine să o controleze. De ce? Pentru că legea care condamnă specula se aplică doar în caz de de război. Păi degeaba ai legea, că cei care controlează n-au dreptul să facă un control.

Și atunci, acum vine Paștele, cererea o să fie mai mare pentru anumite produse tradiționale, prețurile vor crește artificial. E speculă. Pe lângă faptul că plafonarea adaosului comercial e o metodă fără nicio eficiență, nu numai din ce spuneați dumneavoastră, și anume că există această practică de diminuare a gramajului. Noi suntem într-o economie de piață pe care ne-am dorit-o, ne-am dorit-o toți prin revoluție.

Tinerii nu știu, dar noi așa am dorit. Uniunea Europeană e piața liberă, unde mecanismul de dezvoltare e profitul. Nu poți să vii la un agent economic și să-i spui eu, Guvern, te rog să mai reduci  din profit. Nu se poate. Și atunci ce face acest lanț de magazine ? Nu vrea să facă o situație, să zicem, conflictuală cu Guvernul. Vreți să plafonați? Da, dar plafonați-l pe sortimente, nu pe produse. Ce înseamnă asta? Nu pâinea s-a redus. O anumită cantitate a pâinii, nu ouă, o anumită cantitate de ouă, mai mult decât atât, având în vedere că profitul trebuie să aibă o marjă stabilită, el reduce prețurile la alimentele astea și le mărește la pastă de dinți, la săpun, la detergenți.

Când nu ai interesul să reduci costurile, ca urmare a reducerii prețului la energie, prețul la îngrășăminte, prețul la apă, prețul la salarii, n-ai cum să ai producție românească competitivă. Și atunci românii care fac prin solarii roșii sau ce fac n-au unde să le vândă. De ce? Pentru că sunt mai scumpe decât alea care vin din Turcia, pentru că alea n-au niciun fel de restricție.

Pe de altă parte, n-au o rețea unde să le ducă. Le aruncă, faceți ce vreți cu ele. Dar metoda asta ar fi redu, reduci, trebuie să reduci costurile. Și asta este activitatea Guvernului, ori Guvernul ce face, ca să mai cum se zice chestia aia? La cei care sunt într-adevăr într-o criză îngrozitoare. Oamenii foarte săraci din România, foarte săraci, le dă câteva vouchere, le mai dă câte ceva din când în când.

La sărăcia care e acum în România trebuie să fie măsurată, nu statistic, pentru că există două inflații, inflația pe alimentele de bază și inflația generală. Trebuie să fie măsurate intrând într-un magazin sau într-o piață și acolo ai să vezi că se cumpără roșia cu bucata. Cât se cumpără carne de porc? Suta de grame. Și dacă te duci în farmacii, eu mă duc, din păcate, o să vedeți că se cumpără medicamentele cu pastila.

Sau un fenomen extraordinar de grav pe care l-am văzut și îl știe toată lumea. Acum, nu e un secret. Oamenii întreabă dacă medicamentele expirate se vând mai ieftine. Cumplit, complet cumplit!”, a declarat profesorul Mircea Coșea.

Reforma pensiilor, o “telenovelă în episoade!”

Toată lumea așteaptă recalculări de pensii și modificările care intră în vigoare din toamna acestui an la Legea Pensiilor. Totuși, este extrem de important de știut care va fi impactul bugetar în urma acestor măsuri  care au generat în ultimul an intense dezbateri. Profesorul de economie Mircea Coșea a explicat la Gândul Exclusiv care vor fi rezultatele acestei așa-numite reforme a pensiilor.

“Deocamdată asistăm la un un fel de telenovelă în episoade, deci se anunță în permanență o altă recalculare, o altă recalculare. Acum se face mica recalculare. Eu sunt convins că e un tertip de amânare din două motive.

În primul rând că nu sunt banii și în al doilea rând, pentru că trebuie să treacă alegerile. Toată această reformă este doar la suprafață. Vor fi unii, teoretic, care vor avea creșteri de pensii. Doamna ministru zice că vor fi de la 60 până la 100% creșteri. Vor fi unii.

Dar există deja calculate la 1.800.000 de pensionari la care pensia rămâne la același nivel. Și aici un personaj important din lumea asta a pensiilor vine la televizor și ne spune nu-i nicio problemă, chiar dacă pensia a ieșit mai mică din calcul, noi v-o dăm la nivelul la care a fost. Asta înseamnă scădere. De ce?

Mărirea pensiilor nu înseamnă nominal, o sumă de bani, înseamnă puterea de cumpărare. Deci, dacă rămâne aceeași? Da, inflația merge, înseamnă că te afectează. La indexare când s-o face, dacă se face, se face la pensia mai mică. Deci din start apar anumite anumite diferențieri.

Pe de altă parte, este foarte complicat pentru acest Guvern să meargă până la capăt, chiar dacă vrea. Pentru că analiștii importanți internaționali, la nivel de instituție, Banca Mondială, Fondul Monetar au spus foarte clar că dacă se face reforma pensiilor în măsura în care vor crește pensiile, așa cum s-a anunțat bugetul, intră într-o perioadă foarte neplăcută, cu un deficit foarte mare. De ce? Pentru că România nu are capacitatea să alimenteze bugetul din mai multe motive. Unul, deja le-am discutat, economia nu merge!”, a explicat Mircea Coșea.

CITEȘTE ȘI:

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor: „Avem inflație importată, pentru că suntem DEPENDENȚI, în ceea ce privește alimentele, de importuri”

EXCLUSIV | 2024, anul supraviețuirii economice? Analist financiar, scenariu sumbru: „Peste 100.000 de «victime» în mediul de afaceri”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele