Noi reguli pentru acordarea ajutorului de șomaj. PLUS: Câți bani vor primi patronii firmelor care angajează absolvenți de liceu sau de facultate

Angajatorii care recrutează tineri absolvenți nu vor mai fi scutiți de la plata contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj odată cu intrarea în vigoare a modificărilor făcute de Guvern la legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicate în Monitorul Oficial.

Patronii firmelor care vor angaja absolvenți, fie de liceu, fie de facultăți, vor primi timp de un an sume de bani pentru fiecare dintre aceștia, calculate în funcție de indicatorul social de referință, astfel:

– Dacă angajează tineri care au absolvit doar clasa a X-a a liceului sau care au absolvit școli de arte și meserii, obțin o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință aflat în vigoare la acea dată. În prezent, acesta este egal cu suma de 500 de lei.

INEDIT Blestemul „Singur ACASĂ”. Starurile din film s-au confruntat cu dependența de droguri, decese și eșecuri în carieră

10:38

ACTUALITATE Cum a vrut Florian Coldea să-și fure teza de doctorat. Gabriel Oprea: ”Venise cu o geantă mai mare, probabil cât să încapă o teză de doctorat”

10:27

– Dacă recrutează tineri absolvenți de învățământ secundar superior, mai exact absolvenți de clasa a XII-a sau a XIII-a, sau de învățământ postliceal, câștigă pentru fiecare dintre ei de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referință. La acest moment câștigul ar fi echivalent cu 600 de lei.

– Dacă angajează absolvenți de învățământ superior, primesc de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință. În prezent, suma ar fi egală cu 750 de lei.

FOTO: Bogdan Maran/Mediafax Foto

Odată cu aplicarea modificărilor la lege, angajatorii trebuie să mențină pentru cel puțin 18 luni raporturile de muncă ale tinerilor, față de 3 ani, perioada menționată anterior.

În caz contrar, ei trebuie să restituie sumele de bani primite pentru fiecare absolvent angajat, plus dobânda de referință a BNR.

„Aceste măsuri vin fără niciun fel de analiză. Nu se știe de unde, de cine dezbătute și de cine agreate. Foarte bine. Să vedem ce iese”, a declarat pentru gândul secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

„Specialiștii internaționali în relații de muncă spun că firmele nu vor angaja pentru că sunt stimulate să angajeze, pentru că li se dau bani, ci dacă mediul economic le stimulează activitatea”, a mai adăugat Pârvan.

(Click pentru a mări)

FOTO: ANOFM

În luna mai a acestuia erau înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) 443.985 de șomeri, dintre care peste 19.600 absolvenți ai învățământului universitar și 48.034 absolvenți de învățământ liceal și postliceal.

Din total, 44.320 de șomeri aveau vârste mai mici de 25 de ani, iar 34.089 aveau vârste cuprinse între 25 și 29 de ani.

Indemnizația de șomaj era, tot în luna mai, de 419 lei, respectiv de 184 de lei pentru absolvenți.

FOTO: Tibi Bologh/Mediafax Foto

Totodată, după rezolvarea contestațiilor de la examenul de Bacalaureat, procentul de promovare în rândul liceenilor români era de 56,4% ( 99.056 absolvenți de clasa a XII-a).

Ce sunt „tinerii cu risc de marginalizare socială”

O altă modificare adusă legii 76/2002 este și aceea de introducere a noțiunilor de șomer de lungă durată și de tânăr cu risc de marginalizare socială.

Aflăm astfel că șomerii de lungă durată sunt cei care nu au avut un loc de muncă pe o perioadă mai mare de un an, în cazul în care au vârste de cel puțin 25 de ani, sau cei care nu au fost angajați timp de 6 luni, în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani.

Se introduce, totodată, definiția tânărului cu risc de marginalizare socială. Acesta este, potrivit noilor modificării publicate în Monitorul Oficial, o persoană cu o vârstă cuprinsă între 16 și 26 de ani, care se înregistrează la o agenție pentru ocuparea forței de muncă și care se încadrează într-una dintre următoarele categorii:

– se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din acest sistem;

– are dizabilități;

– nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;

– are copii în întreținere;

– a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

– este victimă a traficului de persoane.

Odată cu această noțiune a fost introdusă în lege și categoria „angajatorilor de inserție”, cei care recrutează astfel de tineri și care obțin lunar, pentru fiecare dintre ei, o sumă de cel mult 1.000 de lei, echivalentul dublului valorii indicatorului social de referință.

Ce alte modificări au fost făcute

Inițial, nu beneficiau de indemnizație de șomaj persoanele care refuzau un loc de muncă ce era potrivit pregătirii sau nivelului de studii pe care îl aveau și care era situat la o distanță de cel mult 50 de kilometri de localiltatea în care locuiau, cele care nu participau la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională și absolvenții care, la data solicitării acesteia, urmau o formă de învățământ.

După modificarea legii, o altă categorie de persoane pierde dreptul de a cere indemnizație de șomaj, mai exact absolvenții licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie care, în momentul în care cer indemnizația, au promovat concursul național de rezidențiat pe locuri sau pe posturi.

FOTO: Adrian Cojocaru/Mediafax Foto

Se pot asigura, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor publicate în Monitorul Oficial, în sistemul asigurărilor pentru șomaj și persoanele fizice autorizate, întreprinzătorii persoane fizice, titulari ai întreprinderilor individuale, precum și membrii întreprinderilor de familie, categorie care nu avea inițial acces la șomaj.

AOAR: Trebuie susținuți tinerii care „nu stau cu mâna întinsă la ajutorul de șomaj”

Secretarul general AOAR spune că oficialii ar putea să se gândească la alte metode prin care să se promoveze munca și să îi stimuleze pe tinerii cu idei bune de afaceri care „nu stau cu mâna întinsă la ajutorul de șomaj”.

Pârvan dă drept exemplu o măsură pusă în practică în Franța, de către fostul președinte Nicolas Sarkozy, prin care oamenii primeau ajutor de șomaj, dar erau obligați să muncească, chiar și temporar.

El susține că asociația din care face parte propune un lucru similar încă de acum cinci ani, dar fără succes.

O altă măsură care ar stimula românii să accepte orice loc de muncă, chiar și unul plătit mai puțin decât cel pe care îl aveau înainte de a deveni șomeri, ar fi aceea ca statul să ofere diferența dintre vechiul salariu și ajutorul de șomaj.

Secretarul general AOAR susține, de asemenea, că s-a solicitat reprezentanților Ministerului Muncii introducerea șomajului tehnic necesar „pentru că sunt multe firme care au perioade proaste și caută să își mențină angajații” pe care i-au format, în ciuda acestor dificultăți.

Pârvan este, de asemenea, de părere că tinerii ar trebui sprijiniți să pună bazele propriilor afaceri pentru că în acest fel ar obține experiență antreprenorială „pe viu”.

„Cei care rezistă sunt un bun câștigat, inclusiv locurile de muncă pe care le-au creat”, spune el.

„Mi se pare o măsură mult mai profitabilă decât multe altele luate de-a lungul timpului”, concluzionează Pârvan.