Notițele lui Băsescu, studiate cu lupa la Palatul Victoria: cum apar cifrele văzute prin ochii Guvernului

Economia „gâfâie”, „Guvernul pregătește eșecul anilor viitori, tăind de la investiții” și șomajul în 2014 va crește, a declarat duminică președintele Traian Băsescu, la emisiunea După 20 de ani de la ProTV. Președintele a venit la emisiune pregătit cu notițe pe care avea cifre despre „venituri bugetare și macrostabilitate”.

La solicitarea directorului editorial Gândul, Claudiu Pândaru, șeful statului a acceptat să-i fie fotografiate notițele și să fie posteze pe contul personal de Facebook.

METEO CEAȚĂ densă și risc de polei pe mai multe drumuri din ţară. ANM a emis o atenționare de vreme severă

08:41

INTERVIU EXCLUSIV Victor Negrescu, despre intrarea în SCHENGEN și evenimentele care au marcat anul 2024: „Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza”

08:00

Foto: Notițele lui Traian Băsescu// Foto Facebook

„Economia nu gâfâie”, „viitorul îl pregătim bine”, o reducere a cheltuielilor de capital poate fi asociată unei reduceri a risipei prin prioritizarea acestor cheltuieli, iar „România a uimit Banca Mondială, România are o rata a șomajului incredibil de stabilă”, a răspuns pentru gândul Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta.

El susține că actualul Executiv a decis „să renunțe la risipa din investițiile publice”, arătând că până acum un an erau 45.000 de proiecte din investiții publice deschise.

„Am spus nu parcurilor de bătrâni în sate de bătrâni, patinoarelor în pantă, telegondolelor fără clienți, parcurilor în păduri. Vorbim de tăieri la investițiile cu efecte de multiplicare zero sau negative.

La noi, în ultimii 7 ani, la un leu investiție publică, s-au întors la buget în medie 0,5 lei, ceea ce înseamnă risipă”, atrage atenția Socol.

El a dorit să sublinieze că precizările făcute de el reprezintă opinia sa personală și că nu dorește să intre în polemici.

Întrebat dacă cifrele prezentate de președinte sunt cele care reflectă realitatea, Socol a spus că „se poate verifica orice cifra folosită”.

La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, nu pare atât optimist precum consilierul premierului. Dumitru a declarat pentru gândul că în 2013 economia are o performanță mai slabă ca în 2012.

„Dacă scoatem agricultura, anul trecut am avut creștere economică de 2,2% fără agricultură, iar anul acesta 1,4-1,5%. Deci putem trage concluzia că economia în 2013 are o performanța mai slabă ca în 2012”, a menționat pentru gândul președintele Consilului Fiscal, sugerând că România are o performanță economică slabă, pentru că o creștere de un procent și ceva fără agricultură este puțin.

Sursa: Consiliul Fiscal, Raportul pe 2012

Recent, la ZF Live, Ionuț Dumitru a atras atenția că România colectează numai jumătate din TVA. „România arată ca o țară care nu e guvernată. Este o cifră catastrofală, este tragic să colectezi numai jumătate din TVA”, a spus la ZF Live președintele Consiliului Fiscal.

Întrebat dacă cifrele prezentate duminică de Băsescu privind macrostabilitatea economică sunt corecte, președintele Consiliului Fiscal a precizat că nu are „absolut nici un dubiu că președintele a prezentat cifrele corecte”.

Despre „eșecul anilor viitori”: „Spunem pas guvernării pe datorie”

La întrebarea dacă „Guvernul pregătește eșecul anilor viitori, tăind de la investiții”, după cum a precizat președintele Traian Băsescu, Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, a afirmat că „viitorul îl pregătim bine, mai puține datorii pe umerii viitoarelor generații”.

Cristian Socol, consilierul premierului Ponta//Foto: Silviu Matei // Publimedia

Socol spune că, în primele 7 luni din 2013, deficitul bugetar a fost  de aproape două ori mai mic decât în aceeași perioadă din 2011 și de peste 3 ori mai mic decat in 2010.

„Spunem pas guvernării pe datorie. Dinamica de creștere a plăților cu dobânzile este de 4 ori mai mică decât în primele șapte luni din 2011 și de circa 8 ori mai mică decât în aceeași perioadă din 2009”, ne-a precizat consilierul premierului Ponta.

Pe de altă parte, Socol spune că în ultimul an, probabilitatea de default a României calculată pe baza CDS -urilor la împrumuturile pe 5 ani (rată de recuperare de 60%) a scăzut de la 6,8% la 4,2%.

Ultima emisiune de obligațiuni de 1,5 miliarde euro pe pietele externe la 7 ani, de la mijlocul lunii septembrie 2013, s-a făcut la o dobânda de 4,76% pe an , randament minim pentru categoria de risc în care este plasată țara noastră.

Bufferul din Trezorerie, consolidat la 6 miliarde de euro

„România și-a consolidat bufferul din Trezorerie la 6 miliarde de euro, ce acoperă peste 4 luni din necesarul curent de finanțare. Structura pe maturități a datoriei publice s-a îmbunătățit, fiind redusă presiunea pe termen scurt. S-a reușit extinderea scadențelor astfel încât să se minimizeze riscul unor vârfuri de sarcină pe datoria publică”, potrivit datelor prezentate de Socol.

Ionuț Dumitru: „În 2013 economia are o performanță mai slabă ca în 2012”

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, nu pare atât optimist precum consilierul premierului. Dumitru a declarat pentru gândul că în 2013 economia are o performanță mai slabă ca în 2012.

Întrebat dacă în opinia sa economia „gâfâie”, așa cum a declarat duminică președintele Traian Băsescu, la După 20 de ani, la ProTV, Ionuț Dumitru a evitat să folosească același termen.

„Nu știu dacă acesta (gâfâie – n.n.) este termenul potrivit. Cert este că economia are în 2013 o performanță mai slabă ca în 2012. Dacă ne uităm la cifra de creștere economică pe anul acesta, estimată la peste 2,5%, față de 0,7% anul trecut. La prima vedere ar însemna că economia merge mai bine, ceea ce este fals”, a declarat Ionuț Dumitru.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal//Foto Mediafax Group//Silviu Matei

El a explicat că 2013 a fost un an agricol foarte bun, în timp de anul trecut România a avut un an agricol foarte slab.

„Dacă scoatem agricultura, anul trecut am avut creștere economică de 2,2% fără agricultură, iar anul acesta 1,4-1,5%. Deci putem trage concluzia că economia în 2013 a are o performanța mai slabă ca în 2012”, a menționat președintele Consilului Fiscal, adăugând că „avem o performanță economică slabă, pentru că o creștere de un procent și ceva fără agricultură este puțin.

Socol prezintă realizările economiei românești

În opinia lui Socol, „economia nu gâfăie”. „O economie nu are cum să meargă bine macro și micro să meargă rău. Macro înseamnă de fapt agregarea, adunarea fenomenelor de la nivel micro”, susține consilierul premierului, care spune că nu numai agricultura merge bine.

Socol a făcut referire la estimările de creștere economică de 2,4%, revizuite pozitiv de analiștii de la The Economist.

„Indicele de încredere macroeconomică este la maximul ultimelor 16 luni. Numărul de companii este în creștere. România a avut în iulie 2013 cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții din UE. România are cea mai mare creștere a producției auto din Europa și pe locul trei la nivel mondial. A depășit Italia, Belgia și se apropie de Polonia. România este pe primul loc în UE la producția de floarea-soarelui și are producție record pentru ultimii 8 ani la grâu și secară. În primele 7 luni din 2013, România pe locul doi in UE la creșterea producției industriale”, a enumerat Socol câteva dintre „realizările” economiei românești.

Pe de altă parte, consilierul premierului Ponta susțiune că este bine că România înregistrează un excedent de cont curent.

„S-au redus din importurile inutile și au crescut exporturile cu valoare adaugată ridicată. De asemenea cresc exporturile cu intensitate tehnologica medie și ridicată. România dovedește că are competitivitate”, explică el, completând că în luna iulie a acestui an s-a înregistrat un nivel record atins de exporturile României, de 4,5 miliarde euro.

Cele două soluții „la îndemână”: absorbția fondurilor europene și reformele structurale

Dumitru spune că sunt puține soluții pe care statul le-ar avea la îndemână în prezent pentru a contribui la creștere economică.

În opinia lui, pentru o creștere economică mai înaltă este nevoie de o mai bună absorbție a fondurilor europene. „Este deja o butadă. Dar nu putem vorbi de o creștere economică fără absorbția de fonduri europene”, arată Dumitru, care remarcă faptul că în prezent capitaluri private „nu prea mai vin”. „Uitați-vă la investițiile străine directe, avem o performanță foarte slabă”, remarcă el.

Absorbția fondurilor europene are impact mai rapid asupra creșterii economice, este de părere Ionuț Dumitru.

Rata de absorbție a fondurilor europene reprezinta 21,35% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013. Valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise de România Comisiei Europene era de 4,1 miliarde de euro pe 16 august, ceea ce reprezintă o absorbție curentă de 21,35% din alocarea UE, potrivit datelor primite de gândul de la consilierul Cristian Socol. În plus, România a obținut un an suplimentar pentru utilizarea fondurilor alocate de UE, cu perspectiva de a folosi încă 2,2 miliarde euro pentru România.

În afară de o creștere a absorbției fondurilor europene, Ionuț Dumitru avertizează că, pentru o creștere economică, este nevoie de reforme structurale, ale căror efecte se văd pe termen mediu și lung.

În opinia președintelui Consiliului Fiscal, fără o creștere a absorbției fondurilor europene și fără reforme structurale, creșterea economică nu poate fi prea mare pe următorii ani.

Foto Consiliul Fiscal/ raportul pe 2012

Colectăm numai jumătate din ceea ce ar trebui să colectăm la TVA. „România arată ca o țară care nu e guvernată”

Evaziunea fiscală a urcat în anii de criză cu 40%, de la 57,7 miliarde  lei în 2008 la 81 miliarde lei în 2012  -circa 20 miliarde euro -, respectiv la 14% din PIB. În cazul TVA, evaziunea a făcut un salt de 10 miliarde lei în această perioadă, apropiindu-se anul trecut de 50 miliarde lei, adică peste 60% din total, potrivit Consiliului Fiscal, citat de Ziarul Financiar.

„Colectăm numai jumătate din ceea ce ar trebui să colectăm la TVA. România arată ca o țară care nu e guvernată. Este o cifră catastrofală, este tragic să colectezi numai jumătate din TVA. Ca și cauze, discutăm în primul rând de corupție – organisme ale statului care au atribuții de colectare a taxelor sau din domeniul controlului evaziunii care au nivel ridicat de corupție”, a declarat recent Dumitru la emisiunea ZF Live.

Un studiu publicat de un consorțiu pentru Comisia Europeană arată că România pierde venituri din TVA în jur de 8% din PIB, Bulgaria pierde doar 1,6% din PIB, Germania pierde 1%.

Conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012. Dacă România ar colecta impozitele și taxele pe care le are la maximum, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.

Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, în timp ce contribuțiile sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru” (salariați în economia subterană). O reformă  profundă a administrării taxelor și impozitelor în România țintită în direcția creșterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară.

Foto Consiliul Fiscal/ Raportul pe 2012

Cum „ne bate” Bulgaria la rata de colectare a veniturilor la buget

În România evaziunea fiscală este foarte mare, fiind legată în primul rând de corupție și de sistemul de administrare fiscală neperformant, în opinia președintelui Consiliului Fiscal.

El a dat exemplul Bulgariei, care are o rată de necolectare de venituri bugetare de 10%, în timp ce România are o rată de necolectare de 50%.

Astfel că bulgarii colectează mult mai mult TVA decât noi. „Bulgarii, cu o cotă de TVA de 20%, colectează TVA reprezentând peste 9% din PIB, noi, cu o cotă de TVA de 24%, colectăm sub 8% din PIB. Diferența între noi este enormă”, remarcă președintele Consiliului Fiscal.

Explicația constă, în opinia lui Dumitru, în reforma profundă a sistemului de administrare fiscală, realizată în Bulgaria în urmă cu mai bine de zece ani.

„Bulgaria a avut un program cu Banca Mondială care a reformat total sistemul. A redus birocrația legată de colectarea taxelor. A făcut sistemul de colectare a taxelor mut mai prietenos cu contribuabilul. În România, numărul de plăți pe care trebuie să le facă un contribuabil este foarte mare. Este descurajant”, crede Dumitru.

Silviu-Marius Șeitan: Firmele, stimulate să devină un partener al statului

Silviu-Marius Șeitan, membru al Consiliului Fiscal și fost consilier în cadrul MInisterului Finanțelor Publice, este de părere că politicile fiscale trebuie făcute astfel încât firmele să nu fie presate la maxim pentru a produce venituri pentru bugetul de stat, ci să fie stimulate să producă pentru profit, să devină un partener al statului. „Pe profiturile din microeconomie se bazează veniturile fiscale”, spune Șeitan.

Intrebat cum pot deveni firmele un partener al statului și dacă oferirea unor facilități din partea statului este indicată, Șeitan a fost categoric: „parteneriatul nu se face pe cadouri”.

„Firmele trebuie lăsate să se dezvolte în formă monitorizată, astfel încât ele să nu facă lucruri riscante, să spunem. Este nevoie să fie sprijinte legislativ și administrativ de către stat”, explică Șeitan.

Energia și agricultura, pilonii economiei

Șeitan crede că unul dintre motoarele creștereii economice în România este domeniul energetic, România fiind, in opinia sa, un lider în regiune în acest domeniu.

„Trebuie avuți în vedere trei piloni de dezvoltare: energetic, agricol și sănătate. Este nevoie de stimularea creșterii economice. Trebuie întărită disciplina fiscală pe baza rigurozității controalelor. Cunosc zone unde se fac venituri care nu intră în sfera controalelor”, este de părere Șeitan.

„Există activități în mediul rural unde fluxurile financiare sunt scăpate de sub control. De exemplu, la lucrările agricole unde se folosesc utilaje agricole, unde există o mare lejeritate a declarațiilor. Asta e doar un exemplu”, spune Șeitan.

Despre tăierile de la investiții. Șeitan: „Poate că nu există altă măsură”

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, spune că totdeauna, când a fost nevoie de ajustarea bugetului, s-a tăiat de la investiții. „E adevărat că în ultima perioadă reducerile la investiții sunt foarte mari”, crede el.

În schimb, Marius Șeitan crede că tăierile de la investiții nu reprezintă neapărat o măsură greșită, ci o măsură necesară în situația în care ne aflăm în prezent.

„Poate că nu există altă măsură. A ne lansa în investiții prin măsuri de atragere de fonduri este hazardant, pentru că înseamnă să ne împrumutăm, și nu știm ce se va întâmpla cu condițiile pe parcursul perioadei de împrumut”, consideră Șeitan, completând că este necesară prioritizarea domeniilor în care trebuie făcute investițiilor publice.

Socol: Guvernul a renunțat la risipă din investițiile publice. „Erau  45.000 de proiecte din investiții publice deschise”

Consilierul premierului Ponta, Cristian Socol, susține că Guvernul a decis „să renunțe la risipa din investițiile publice”, arătând că până acum un an erau 45.000 de proiecte din investitii publice deschise.

„Am spus nu parcurilor de bătrani în sate de bătrâni, patinoarelor în panta, telegondolelor fara clienti, parcurilor in paduri s.a. Vorbim de tăieri la investițiile cu efecte de multiplicare zero sau negative. La noi, in ultimii 7 ani, la un leu investiție publică s-au întors la buget în medie 0,5 lei ceea ce înseamnă risipa”, a precizat Socol.

De exemplu, arată și Consiliul Fiscal, în perioada 2009-2011, România a fost în anul 2011 (și nu numai) lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește relația negativă dintre ponderea cheltuielilor de capital în PIB și calitatea infrastructurii.

Prin urmare, o reducere a cheltuielilor de capital poate fi asociată unei reduceri a risipei prin prioritizarea acestor cheltuieli. Alocam bani, multianual, predictibil doar pentrru investitii prioritizate.

Ce este Direcția de evaluare și monitorizare a investițiilor publice

Socol a precizat că săptămâna trecută a fost adoptat în Guvern un program de prioritizare a investițiilor, realizat împreună cu Banca Mondială. A fost creată Direcția de evaluare și monitorizare a investițiilor publice în cadrul Ministerului de Finanțe.  Aceasta va avea ca sarcină stabilirea criteriilor de prioritizare a proiectelor de investiții, iar proiectele selectate vor fi bugetate multianual.

„Se va implementa o bază de date cu proiectele de investiții prioritizate atât la nivel central, cât și local, iar lista cu proiectele incluse va fi publicată pe website, alături de alocările bugetare aferente pe 3 ani consecutivi. Nici un proiect de investiții nu va mai fi aprobat fără avizul direcției”, dă asigurări consilierul premierului Ponta, adăugând că există intenția de a transfera finanțarea proiectelor eligibile din surse interne către finanțarea din fonduri europene, minimizând astfel cheltuielile suportate în viitor de la bugetul de stat.

Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la ProTV, în emisiunea „După 20 de ani”, că în acest moment economia României „gâfâie”, el arătând că Guvernul Ponta, deși nu a făcut excese, pregătește eșecul anilor viitori, pentru că taie mereu fonduri de la investiții.

„Economia gâfâie din punct de vedere al funcționării societăților. Macroeconomic suntem stabilizați, Guvernul Ponta nu a făcut excese, în schimb face ceea ce nu trebuie făcut, adică pregătește eșecul anilor viitori, tăind de la investiții mereu”, a spus Băsescu.

El a precizat că pe primele opt luni România are o nerealizare de venituri de 5,3 miliarde, cu perspectiva de a mai adăuga pe luna septembrie încă 1,3-1,5 miliarde, ceea ce însemană aproape 7 miliarde de lei.

„Tot timpul s-a tăiat de la investiții. Mă uitam unde-s lucrurile mai grave – nu că ai tăiat neapărat de la investiții în total 2,5 miliarde până acum. Dar mă uitam la situația plăților. Spre exemplu pe bani externi la fonduri europene finanțarea autohtonă e cu 12% mai mică decât în 2012, la credite de la BEI, BERD, unde trebuie să pui o contribuție, finațarea din buget e cu 46% mai mică decât în 2012, iar la cheltuieli de capital direct cu 10% mai mică”, a spus Băsescu.

Șeful statului a arătat că cifrele pe care le-a expus denotă reducerea capacității economiei românești de a se relansa pentru și ceea ce făcea Guvernul până acum nu se mai face din punct de vedere al investițiilor.

„Nu este de făcut decât un singur lucru: revenirea la un nivel de investiții acceptabil pentru că pe această gestionare înseamnă proastă guvernare, repet proastă guvernare. În anul de tristă amintire în care am tăiat salariile bugetarilor și am introdus măsuri dure investițiile nu au fost atinse ca singură soluție să menții locuri de muncă”, a conchis Băsescu.