NU ACORDĂ mai mult timp DECIZIILOR sau DOAR PRETIND că subalternii au INFLUENȚĂ. Cele mai mari ERORI făcute de manageri în procesul decizional și cum trebuie EVITATE

„Se cunoaște faptul că procesul decizional este unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului. Dar iată un lucru surprinzător: studiile arată că modul în care managerii iau decizii este aproape la fel de important ca deciziile luate. Dacă sunt luate corect, angajații sunt mai mulțumiți de activitatea lor și de șefi, fac treabă mai bună și se simt mai atașați de companii. Deciziile greșite au ca efect angajați mai frustrați, disprețuitori, furioși, confuzi și mai puțin eficienți. Din păcate, prea mulți manageri înțeleg greșit acest lucru”, comentează The Wall Street Journal într-un articol intitulat „Cele mai mari greșeli făcute de șefi în luarea deciziilor și cum pot fi evitate / Numărul 1: A le spune angajaților că au o voce, când de fapt nu au”.

„Din nefericire, prea mulți manageri procedează greșit”, observă editorialistul Robert Sutton, prezentând patru moduri de lucru ale managerilor.

Șefi care doar pretind că subalternii au influență

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

Un bun proces decizional presupune consultarea principalelor părți și folosirea contribuției acestora pentru configurarea deciziilor finale. Procedura îmbunătățește calitatea deciziilor și îi motivează pe angajați mai mult să le implementeze. „Dar, foarte frecvent, consultarea altora este doar aparentă. Pare a fi reală, dar șefii doar pretind că decizia finală este influențată de contribuția altora. Unii manageri recurg la o participare decizională de fațadă în speranța de a-i induce în eroare pe subalternii fără putere, dar utili, care vor aproba decizia și vor munci din greu pentru a o implementa”, subliniază WSJ, precizând că, potrivit unor studii, participarea doar de fațadă la procesul decizional conține multe elemente, printre care dezamăgire, lipsă de respect și lipsă de influență, care au ca rezultat descurajarea și dispariția motivației angajaților.

Manageri care nu știu când să acorde mai mult timp deciziilor

Se cunoaște faptul că multe companii suferă de problema „paraliziei prin analize”, alimentată de manageri ineficienți care tergiversează luarea deciziilor. Cei mai buni manageri sunt cei care iau rapid deciziile. Angajaților le plac șefii care sunt încrezători în abilitățile decizionale și care nu pierd timpul. Dar angajații știu și că unele decizii necesită o analiză mai amplă. Când șefii iau decizii pripite, cel mai probabil acestea vor fi greșite. Șefii inteligenți știu când să aloce mai mult timp procesului decizional.

Șefi care consideră deciziile „finale” orice altceva în afară de asta

Mulți șefi care nu au încredere în propriile decizii au un obicei cu impact negativ: după ce a fost luată o hotărâre, a fost comunicată și s-a început aplicarea, din cauza neîncrederii ajung la revizuirea deciziei prea devreme și prea frecvent. Câteva plângeri, un regres de mică amploare sau nemulțumirea pot genera o reanalizare a deciziei care nu este necesară. Această stare de neîncredere și stres are efecte negative asupra echipei, afectând încrederea în hotărârile luate și entuziasmul în implementarea acestora.

Manageri care utilizează procesul decizional ca substitut al acțiunilor

„O decizie în sine nu schimbă nimic dacă nu este aplicată. Decizia de a începe o nouă dietă sau un nou tip de exerciții nu ajută deloc dacă nu sunt aplicate. Din nefericire, după cum eu și Jeffrey Pfeffer am scris în lucrarea «Diferența între a ști și a face», prea mulți manageri se comportă ca și cum dacă au luat o decizie și-au făcut deja treaba. Adevărul este că abia au început”, subliniază editorialistul Robert Sutton. „Cei mai buni manageri consideră o decizie bună ca fiind necesară, dar nu suficientă. Ei trasează sarcini, urmăresc aplicarea și recompensează persoanele pentru a se asigura că ideile inteligente sunt transformate în acțiuni eficiente”, concluzionează WSJ.

Foto: Hepta