Nu e suficient O GENERAȚIE pentru a ajunge din urmă țările dezvoltate. România NU ȘTIE când va putea adopta moneda euro

Tot străinii trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ. Mai avem nevoie de o generație, pentru a reduce diferența dintre România și țările occidentale, atrage atenția Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei. Au trecut 30 de ani de la Revoluție, iar noi nu avem în prezent nici măcar o dată certă pentru adoptarea euro, scrie Ziarul financiar. 

Convergența condițiilor de trai ale țărilor din regiune către eco­no­miile din Europa de Vest a în­ce­tinit după criza financiară și eco­no­mică din 2008, astfel că va fi ne­voie de mai mult de o generație pentru a re­duce decalajul, reiese din discursul lui Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Națio­na­le a Aus­triei, transmis pentru conferința „The Danube Triangle Convergence – Convergence towards euro enlargement” organizată joi la sediul BNR. Speranțele de armonizare a nive­lu­rilor veniturilor cu standardele occidentale într-o singură generație, cum se estima la înce­putul tranziției, nu mai sunt plauzibile.

„În timp ce convergența deplină a PIB/lo­cuitor până în 2030 părea un scenariu realist în anii de boom economic care au prece­dat cri­za din 2008, acest obiectiv s-a îndepărtat din ce în ce mai mult în viitor. Va fi nevoie de mai mult de o generație pentru a reduce deca­la­jul de venituri,” apreciază Ewald Nowotny, care este și membru al consiliului guverna­to­rilor Băncii Centrale Europene.

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

ACTUALITATE US Army și-a DOBORÂT propriul avion, deasupra Mării Roșii. „Un caz aparent de foc aliat”

14:15

România nu este sceptică în pri­vința adoptării euro, dar guvernatorul BNR Mugur Isărescu cere mai mult realism.

„România a parcurs, cu siguranță, un drum lung în ceea ce privește convergența economică, un proces al cărui început este legat de perspectivele de aderare la UE, înregistrând o creștere semnificativă a PIB pe cap de locuitor ca pondere din media zonei euro (bazată pe PPS), de la 31,7% în 2005 până la 58,6% în anul 2017,” a declarat guvernatorul Mugur Isărescu în conferința de la BNR. „Țările din regiune au înregistrat o tendință similară: Bulgaria a variat de la 33% la 47%, în timp ce Republica Cehă, Ungaria și Polonia, care au început de la un nivel mai avansat, au adăugat 9-20 puncte procentuale la același indicator în perioada 2005-2017. Totuși, acest proces este încă departe de finalizare în aceste țări care nu fac parte din zona euro.”   

Atingerea unui anumit grad de con­vergență a venitului pe cap de locuitor înain­te de trecerea la euro este esențială, deoarece o mare discrepanță de convergență poate com­plica gestionarea ciclului de afaceri, în absența unei politici monetare indepen­den­te, consideră guvernatorul BNR. El a mai arătat că îngri­jorarea bancherilor cen­trali în privința atingerii obiectivului de sta­bilitate a prețurilor nu este întotdeauna în con­cordanță cu dezideratul unei creșteri eco­no­mice rapide. Acest lucru dă uneori impresia că ban­cherii cen­trali limitează ritmul de dezvoltare a economiilor naționale.

Înainte de a intra în zona euro, o țară tre­bu­ie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor, convergența ratelor dobânzilor pe termen mediu și lung și stabilitatea cursului de schimb. Însă, îndeplinirea criteriilor nominale este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru trecerea la euro, fiind necesară și realizarea con­vergenței reale, respectiv convergența stan­dardelor de viață sau a PIB-ului real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro.

România nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, la fel ca Cehia, Ungaria și Polonia, iar după ce în ultimii ani, devenise fruntașă în privința îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergența nominală pentru a adera la zona euro, în 2017 și în prima parte a anului 2018 nu a mai reușit să bifeze criteriul privind inflația sau pe cel referitor la dobânzile pe termen lung.

Care sunt condițiile pentru adoptarea euro

– Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, țările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puțin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naționale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergență sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor și convergența ratelor dobânzilor pe termen mediu și lung.

– O țară trebuie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro: deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depășească cu 1,5% media celor mai performante trei țări din zona euro. Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de două puncte procentuale rata înregistrată de cele trei state membre care au cele mai bune rezultate în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.

– RomÃ¥nia îndeplinea după prima jumătate a anului 2018, respectiv în 2017, câte patru criterii de convergență reală, respectiv criteriile legate de deficitul bugetar (sub 3% din PIB), datoria publică și cursul de schimb, precum și condiția privind dobânzile pe termen lung în acest an și criteriul privind inflația medie anuală în 2017.

– Pe lângă monitorizarea sustenabilității îndeplinirii criteriilor de convergență reală, au intrat în prim-plan în ultimii ani și procedura privind dezechilibrele macroeconomice și criteriile de convergență reală. Iar în acest an, liderii din zona euro au adus în discuție necesitatea unor progrese ale țărilor candidate privind reforma justiției, lupta contra corupției și stabilitatea băncilor.

Vezi mai multe detalii, pe zf.ro.