Nu-ți iei casă de 500 metri pătrați, ci atât cât POȚI! Programul PRIMA CASĂ va fi modificat. Anunțul lui TEODOROVICI

„Ca plafon (pentru Prima Casă – n.red.), am prins cam 2 miliarde de lei, în acest an. Deci, va continua, numai am spus că, în discuția pe care am avut-o la Banca centrală, pentru a-l face mai social. (…) Până la final de februarie, vom avea forma propusă a fi modificată, dar nu se schimbă aspecte esențiale. Finanțarea există – a fost bugetat. Programul continuă”, a menționat, duminică seara, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3.

Ministrul Finanțelor a mai spus că modificările vor fi făcute până la finalul lunii februarie printr-o Hotărâre de Guvern.

„Probabil, (modificările) vor fi suprafața casei, persoanele cu venituri mai mici. Este un program social, până la urmă. Este Prima Casă. Nu-ți iei casă de 500 de metri, prima casă. Îți iei o casă pentru familie, atât cât poți”, a explicat Teodorovici.

PREDICȚIILE analiștilor imobiliari pentru 2019: stagnarea PREȚURILOR, scădere cu 25% a fondurilor PRIMA CASĂ și ROBOR sub 3,5%

Analiștii imobiliari estimează că în 2019 prețurile locuințelor vor stagna, eventual pot înregistra o ușoară creștere, urmând ca până în 2022, la nivelul marilor orașe, acestea să ajungă la valori mai mari, cu precădere în zonele cu potențial crescut de dezvoltare economică.

 Totodată, programul „Prima casă”, cel mai important pilon de finanțare în 2018, ar putea fi încetinit, urmând a beneficia de fonduri cu 25% mai mici, conform analizelor Fondului Monetar Internațional, citate de o analiză comparativă cu alte piețe din Europa și opiniile experților din companiile RE/MAX și Imobiliare.ro.

ROBOR – cel puțin în cazul raportării la un interval de 3 luni – nu va depăși nivelul de 3,5%. O tendință interesantă în marile aglomerări urbane, care s-a remarcat în ultimele 12 luni și se va menține și în viitor, este dezvoltarea unor proiecte rezidențiale cu potențial în jurul centrelor de business.

 „Vom vedea în marile orașe primele livrări de locuințe din noua generație, conceptele pregătite după criză. Bineînțeles, vor exista diferențe de la un oraș la altul și probabil că cel mai bine vor performa centrele regionale precum Timișoara, Cluj sau Iași, dar și orașe de dimensiuni medii care trec printr-o perioadă bună, precum Sibiu, Oradea, Arad. Ne așteptăm la un 2019 bun, cu o cerere sănătoasă și prețuri în curs de stabilizare”, spune Daniel Crainic, Director de Marketing al Imobiliare.ro.

 Studiul, realizat de RE/MAX România în parteneriat cu Imobiliare.ro, pe un eșantion de 300 de respondenți din 30 de orașe, evidențiază tendințele principale de pe piața imobliară în perioada decembrie 2017 – octombrie 2018.

Potrivit studiului, factorii cu influență majoră asupra pieței imobiliare autohtone în 2018 au fost evoluția ROBOR și creșterea – deopotrivă – a cererii și a prețurilor. În ceea ce privește evoluția indicelui ROBOR, în 2018 s-au remarcat următoarele tendințe: ROBOR la trei luni a scăzut la 3,18%, față de 3,21%, cea mai scăzută valoare a indicelui ROBOR 3M fiind înregistrată pe 29 iunie 2018, iar ROBOR la șase luni a scăzut la 3,38%, de la 3,40%, cea mai mică valoare pentru indicele ROBOR 6M datând din 3 iulie 2018.

Cererea de locuințe este în continuă creștere, fapt confirmat și de creșterea solicitărilor pentru autorizații de construire – în primele 7 luni ale anului au fost eliberate 24.950 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 7,6% față de primele șapte luni ale anului precedent, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS).

 Odată cu majorarea cererii, în 2018 s-a remarcat inclusiv o creștere a prețurilor pentru locuințe atât în București, cât și în centrele regionale: Cluj-Napoca (sub 1%, până la o medie de 1.500 euro /mp), Iași (+2,9%, de la 1.016 euro / mp la 1.045 euro / mp), Timișoara (+0,3%, de la 1.200 euro / mp la 1.204 euro / mp).

În pofida acestor majorări, românii se află în continuare între europenii ale căror cheltuieli cu locuințele sunt cele mai scăzute din UE, singurele state unde locuitorii plătesc mai puțin decât în România fiind Bulgaria (69% sub media UE) și Polonia (63% sub media UE). La polul opus se află Luxemburg (63% peste media UE), Marea Britanie (59% peste media UE) și Danemarca (53% peste media UE).