O nouă tehnologie de producere a energiei ar putea scădea facturile românilor. Industria vrea modificarea legislației pentru încurajarea investițiilor

Industria de petrol și gaze militează pentru modificarea legislației și introducerea reglementări specifice pentru a permite demararea de investiții pe baza tehnologiei geotermale cu buclă închisă, care ar contribui semnificativ la scăderea facturilor la căldură și energie pentru comunități și care este considerată de experți una dintre cele mai fezabile variante pentru creșterea ponderii resurselor regenerabile în mixul energetic al României.

Tehnologia geotermală cu buclă închisă înseamnă, în esență, producerea de energie termică – sau ulterior și energie electrică –  prin utilizarea energiei interne a Pământului, prin forarea la adâncime, dar fără folosirea apelor fierbinți din adâncuri și fără fracturarea hidraulică, au explicat oficialii și experții Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), marți, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii.

Conform experților FPPG, sistemul în circuit închis presupune forarea la mare adâncime și introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, în apropierea stratului de rocă magmatică, unde se înregistrează temperaturi de aproximativ 300°C. Asemănător unui radiator prin care este recirculată apa, sistemul de conducte captează căldura subterană a rocilor magmatice și o aduce la suprafață sub formă de lichid fierbinte, care este apoi transformat în cadrul centralei de cogenerare atât în energie electrică, cât și în energie termică”

Această nouă tehnologie este promovată de industria de petrol și gaze din România, pornind de la exemple deja funcționale sau în construcție din Statele Unite ale Americii, Canada și Germania.

„Industria este foarte interesată de tehnologie, avem avantajul că știm cum să facem aceste foraje, cunoștințele acumulate în toți acești ani reprezintă un atu”, a declarat Raluca Alexandra Covrig, director Afaceri Publice și Comunicare în cadrul FPPG.

Potrivit reprezentanților industriei, tehnologia are o serie de beneficii, atât în ceea ce privește mediu și țintele asumate de reducere a emisiilor cu efect de seră, dar și din punct de vedere al costurilor de producție, după finalizarea investiției inițiale, care este mai mare față de tehnologiile convenționale. Sunt multe elemente care stabilesc costul unui astfel de proiect, în mare fiind estimat la circa 100 de milioane de euro.

Cât ar produce un sistem geotermal cu buclă închisă

Captarea în buclă închisă nu utilizează resurse naturale, deoarece nu extrage apă fierbinte (geotermală) din subteran, ci introduce apă din resursă proprie. De asemenea, această tehnologie nu necesită dispozitive de pompare, deoarece lichidul fierbinte este returnat la suprafață prin termosifon natural. În plus, nu utilizează fracturarea hidraulică, astfel încât nu există niciun risc de seismicitate indusă. De asemenea, nu se eliberează dioxid de carbon sau gaze cu efect de seră, iar costurile de exploatare sunt mai mici decât în cazul sistemelor geotermale tradiționale, arată oficialii FPPG.

Administrațiile locale ar urma să fie principalii beneficiari ai acestui tip de proiect de investiție, un singur sistem, care produce aproximativ 25 MWh, putând să asigure încălzirea pentru aproximativ 16.000 de locuințe, la costuri competitive.

„Electricitatea care poate fi produsă prin noua tehnologie în circuit închis ar putea aduce pe piață până la 25 TWh pe an, înlocuind astfel necesarul de consum din importuri. În timp, această resursă poate înlocui energia electrică produsă din combustibili fosili (cărbune, produse petroliere sau gaze naturale), având în vedere tendința europeană și internațională, precum și angajamentele recente ale României în cadrul Strategiei pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, se arată în documentul de poziție al FPPG.

Conform ultimelor date ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) citate de experții FPPG, în 2021 au fost vândute consumatorilor 8,3 TWh de agent termic. Ceea mai mare parte (93%) fiind produsă din combustibili fosili (în 2020).

Unul dintre sistemele prezentate de oficialii FPPG este cel dezvoltat de o companie geotermală globală cu sediul în Canada, Eavor Tehnologiei, implementat la Vancouver și în Germania, numit Eavor-Loop.

De remarcat că unul dintre membrii FPPG, OMV, anunța în primăvara anului trecut achiziția unui pachet de 6,5% din capitalul privat al companiei Eavor Technologies Inc., o tranzacție în valoare de 34 de milioane de euro, conform unui comunicat de presă. În plus, OMV și Eavor au încheiat un acord comercial pentru a urmări implementarea la scară largă a tehnologiei Eavor-Loop în Europa și nu numai. Acordul comercial stabilește OMV ca partener-cheie cu termeni preferați de licență, acces la servicii și suport pentru dezvoltare, iar accentul inițial al OMV urmând să fie pe implementarea Eavor-Loop în Austria, România și Germania, comunica OMV pe 14 iunie 2023.

Potențialul geologic al României

România se află printre primele cinci țări europene cu potențial de energie geotermală, în prezent fiind efectuate explorări în 24 de situri, arată FPPG, dar România dispune de un număr mult mai mare de surse subterane de ape geotermale.

Potrivit FPPG, prin utilizarea sistemului de captare a căldurii în circuit închis, România are potențialul de a dezvolta o cantitate de o mie de ori mai mare de energie geotermală pe termen lung.

„Lucrările pentru un astfel de proiect nu ar dura mult, în jur de un an și jumătate, important este să avem reglementări care să permită implementarea și să existe randament economic”, a explicat Raluca Alexandra Covrig.

În acest context, oficialii FPPG recomandă Legii Minelor 85/2003, considerat drept singurul cadru legislativ esenţial adecvat pentru a reglementa acest tip distinct de resursă minerală, și nu prin alte acte legislative existente.

Din punct de vedere legislativ, utilizarea și exploatarea pe scară largă a energiei geotermale ar putea fi facilitată în România prin revizuirea actualei Legi a Minelor 85/2003, pentru a prevedea:

• (1) o definiție clară a energiei geotermale, inclusiv o terminologie extinsă pentru a defini în mod explicit căldura geotermală, energia geotermală și exploatarea apei geotermale printre resursele care pot fi exploatate;
• (2) un proces de autorizare simplificat / unic, cu criterii transparente pentru cererile investitorilor;
• (3) un acces facil la procedurile de autorizare și perioade rezonabile de acordare; și
• (4) perioade mai lungi pentru permisele de foraj acordate pentru aplicațiile geotermale.

Energia geotermală este evidențiată în cea mai recentă versiune a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), ca fiind o tehnologie modernă bazată pe surse de energie regenerabilă, cu emisii scăzute sau chiar zero emisii. Potrivit planului, România beneficiază de mai multe surse de resurse geotermale, care pot fi folosite pentru producerea de energie electrică, dar și pentru încălzirea zonelor rezidențiale.

Energia geotermală este, de asemenea, menționată în Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor ca instrument care poate sprijini implementarea mai multor tipuri de intervenții care răspund obiectivelor naționale. Printre aceste obiective se numără dezvoltarea în continuare și investițiile în sectorul agroalimentar care vizează producerea de energie din surse regenerabile, contribuind în același timp la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

Sursa foto: eavor.com