O româncă și-a deschis o fabrică de cosmetice, dar angajații ei sunt doar africani

Mădălina Bhatia (37 de ani) a început să studieze pianul și vioara când avea 3 ani și jumătate. Ulterior a mers la liceul de artă Dinu Lipatti, unde a dat pianul și vioara pe flaut, scrie Business Magazin.

Își dorea să urmeze Conservatorul de la Viena, însă nu a avut fondurile necesare, astfel că și-a amânat visul pentru o perioadă și a început Facultatea de Drept din București. Nu a terminat-o însă niciodată, pentru că în ultimul an a plecat la Viena să strângă banii necesari pentru Conservator.

Totuși, visul din copilărie nu s-a materializat, pentru că în 2006 a decis să se mute acolo unde se termină Africa, în Cape Town, unul dintre cele mai frumoase orașe din lume. Aici și-a dezvoltat un business propriu pe segmentul cosmeticelor naturale și al obiectelor decorative, Wild Olive African Artisans.

Astăzi, românca a ajuns să coordoneze o echipă de 20 de localnici care realizează 20.000-30.000 de produse lunar, de la săpunuri la uleiuri de baie și de la lumânări la articole decorative. „Eu am studiat muzica, iar când eram la școală mi-au plăcut limba română și istoria. Nu am studiat nici business și nici chimie și totuși la 30 de ani am început să învăț chimie organică și chimie aplicată”, își amintește antreprenoarea.

Când a început, recunoaște ea, singura formulă pe care o cunoștea era cea a apei. A învățat însă de nevoie pentru a putea să pună bazele businessului. „Încă de mică am fost un om ambițios care își seta ținte ridicole. Când eram mică spuneam mereu că vreau să fiu bogată”, își amintește antreprenoarea, care se prezintă sub pseudonimul Mărioara de la Țară. Tot de mică a visat să facă balet, însă după o perioadă și-a dat seama că nu e făcută pentru scenă.

Baletul a învățat-o, spune ea, să își dea seama că este puternică și ambițioasă, iar asta a ajutat-o apoi în business.

„Am început să lucrez încă din timpul facultății, iar pe vremea aceea studenții nu lucrau. Dintr-un total de 300, doar doi-trei aveau un job.” Intrase la Facultatea de Drept când s-a angajat pentru că nu avea suficienți bani. A lucrat și ca educatoare, și ca voluntar („când în România nu prea se făcea voluntariat”), a oferit și lecții de pian.

Citește articolul integral în Business Magazin