O TAXĂ de 2% din afaceri și O TREIME din rezerve. STATUL, cel mai LACOM acționar al companiilor din ENERGIE

Concret, putem rezuma lucrurile cam așa: până pe 18 decembrie, statul – deși nu a excelat în grija față de companiile la care este acționar – a avut grijă să își completeze veniturile la buget, solicitând companiilor din energie dividende suplimentare consistente.

După 18 decembrie, statul pare că vrea să ia nu numai lâna de pe oaie, ci pielea cu totul. A impus companiilor, prin ordonanță de urgență, o taxă de 2% din afaceri și cedarea unei treimi din rezervele acumulate. Asta după ce, oricum, plătesc dividendele suplimentare.

Suma totală pe care Ministerul Finanțelor a cerut-o de la marile companii la care statul este acționar, prin dividende, este de 2.361 miliarde lei, conform notei de fundamentare a celei mai recente rectificări a bugetului de stat. Veniturile din dividende sau vărsăminte cuvenite bugetului de stat au fost reestimate cu un plus de 1.912 miliarde lei, ca urmare a centralizării sumelor repartizate de către operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din profitul exercițiului financiar al anului 2017, conform Ordonanței Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, din distribuirea/redistribuirea sumelor înregistrate la „rezultatul reportat” și „alte rezerve””, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.29/2017 pentru înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele, preciza documentul.

550 de milioane de lei de la Hidroelectrica, 716 milioane de lei de la Romgaz, 238 de milioane de lei de la Nuclearelectrica, banii de la Transgaz și Transelectrica au mers la buget, pentru a asigura plata salariilor bugetarilor.

Fundamental, comportamentul este corect, fiind principiul de bază al capitalismului: compania produce profit, acesta este repartizat acționarilor.

Problema este că, înainte de a cere sau de a vota distribuirea dividendelor, orice acționar responsabil din lumea aceasta privește  planurile de afaceri și de investiții ale companiilor, ia în calcul dezvoltarea acestora, pentru simplul motiv că va vrea dividende nu numai într-un an sau doi, ci mult mai mulți.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, spunea la un moment dat că transferul către buget a dividendelor suplimentare de la companiile de stat nu pune în pericol investițiile. Teodorovici nu consideră normal ca unele sume de bani să fie blocate într-un cont bancar și să nu fie folosite.

„Am auzit și această speculație. Trebuie să înțelegem clar că statul e principalul acționar al acestei companii. Nu a fost afectată printr-o astfel de abordare nicio investiție astăzi în derulare la companiile unde statul este partener. Mai mult, este o decizie a acționarului de a face astfel de transfer al dividendelor către buget în loc să fie ținute aceste sume în depozite bancare cu dobânzi foarte mici. Uitați-vă de când este constituit fiecare depozit bancar, adică banii statului care nu sunt investiți de acele companii, ci sunt ținuți în depozite la bănci, pe dobânzi foarte mici. Întrebarea este: este cea mai corectă cale?”, a declarat Teodorovici.

Ministrul a ținut să precizeze că investițiile nu sunt afectate: „Nimeni nu oprește o companie a statului să facă investiții, să știți. Nimeni nu-și permite să oprească o investiție în derulare, pentru că pentru acea investiție unde ai un contract semnat și neasigurând fondurile necesare, constructorul respectiv îți poate face o solicitare de penalizări și nu cred că nimeni din această țară nu-și poate permite să plătească statului aceste penalități din banii populației. Aceasta este o poveste care, din păcate, se tot spune”.

Întrebat de ce a cerut statul român mai multe sume din dividende, Teodorovici a replicat: „Aș putea să vă răspund tot printr-o întrebare. Dacă există față de aceste sume pe care statul le-a solicitat diferențe în depozite bancare la bănci? Și dacă da, înseamnă că este o eroare de management la acele companii, nu la stat.(…) De ce să lăsăm acolo aceste sume? Este o decizie a statului, perfect legală, sunt sume care nu trebuie să fie ținute în depozite bancare și care trebuie investite. Nu se investesc…”

La prezentarea rezultatelor companiei, directorul general al Romgaz Adrian Volintiru a declarat, dacă Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) va aproba distribuirea dividendului de 1,86 lei pe acțiune, așa cum a solicitat Ministerul Energiei, Romgaz se va conforma, iar în măsura în care va identifica oportunități de investiții, va apela la alte surse financiare. „Nu ne prisoseau banii din dividende suplimentare, dar este o abordare legală și o necesitate. Statul deține 70% din acțiunile Romgaz, este normal să contribuim la efortul național, mai ales că suntem într-o zonă de profitabilitate,” a spus Volintiru.

Oficialii companiei au luat în calcul și pentru 2019 continuarea politicii statului de a maximiza sumele încasate de la companiile la care este acționar.

Acum, companiile din energie vor trebui să ia în calcul și plățile taxei de 2% din cifra de afaceri și a 30% din rezerve. Analiștii cred că Hidroelectrica și Nuclearelectrica vor avea de suportat cele mai dure efecte ca urmare a aplicării prevederilor ordonanței. Cele două companii, – cei mai ieftini producători de energie din România – vor fi obligate, spune o analiză a Ziarului Financiar, să vândă din nou energie la prețuri reglementate pentru populație, anii anteriori arătând că de cele mai multe ori aceste vânzări se făceau la prețuri foarte apropiate de costuri, uneori chiar sub costuri.

Nu este clar în acest moment cât din producția celor două companii va fi din nou vândută la prețuri stabilite de stat, surse din companii spunând că acum se evaluează totul. Cert este că singura modalitate de a menține facturile blocate este prin controlul prețului energiei, ori în România 90% din producția de energie e în mâinile statului.

Toate acestea pun sub semnul întrebării proiecte precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, prelungirea perioadei de funcționare a Unității 1 sau investiții în hidrocentrale. Să nu uităm nici faptul că România este pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce privește calitatea serviciului de distribuție a energiei, din cauza celei mai ridicate durate a întreruperilor neplanificate în alimentarea cu electricitate a consumatorilor.

Iar posibilitatea ca o companie românească de energie, aflată în proprietatea statului, să devină un jucător important în regiune, măcar așa cum au cehii sau polonezii, rămâne la capitolul gândire deziderativă – wishful thinking.

Foto: Hepta