Reducerea prematură a dobânzii de referință în zona euro riscă să aibă efecte mai grave decât menținerea lor la actualul nivel prea mult timp, afirmă Peter Kazimir, membru al Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).
”Eroarea politică de flexibilizare prematură a dobânzilor ar avea impact mai semnificativ decât riscul menținerii lor la acest nivel prea mult timp. Cheia este prudența. Urmărim atent indicatorii economici, dar nu vom face manevre pripite. Nu este momentul să relaxăm vigilența”, a declarat Peter Kazimir, guvernatorul Băncii Naționale a Slovaciei, citat de agenția Bloomberg.
Peter Kazimir a precizat că Banca Centrală Europeană este încrezătoare că inflația va reveni la ținta de 2% în 2025, subliniind însă că ”persistă riscurile”, mai ales din cauza negocierilor salariale.
”Scăderile ratei inflației observate în ultimele luni, inclusiv în noiembrie, nu sunt suficiente pentru a declara victoria și a trece la următoarea etapă. Deocamdată, nu am depășit criza”. Decizia BCE de a evita dezbaterile în sensul reducerii dobânzilor ”este o opțiune strategică pentru menținerea stabilității economice și susținerea revenirii graduale la normalitate”, a subliniat Peter Kazimir.
În ultimele luni, mai mulți membri ai Consiliului Guvernatorilor BCE au evidențiat importanța menținerii politicii monetare stricte, avertizând asupra riscurilor reducerii premature a dobânzilor. Rata inflației a continuat să scadă în zona euro, fiind în luna noiembrie la nivelul de 2,4%, în scădere de la 2,9% în octombrie.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis menținerea nivelului dobânzii de referință, avertizând că inflația ar putea avea creșteri ”temporare” în următoarele luni și subliniind că politica monetară strictă va fi aplicată ”cât va fi necesar”, chiar dacă sunt afectate performanțele economice. Dobânzile principalelor operațiuni de refinanțare, instrumentului marginal de creditare și depozitelor rămân neschimbate, la 4,50%, 4,75% și 4,00%.
Christine Lagarde, președintele BCE, a îndemnat guvernele statelor din Uniunea Europeană să acționeze pentru reducerea ”presiunilor inflaționiste”, prin renunțarea la asistența acordată în cursul crizei energetice, prin diminuarea datoriilor suverane și aplicarea reformelor structurale în sensul intensificării capacităților de aprovizionare.
”În contextul depășirii crizei energetice, guvernele trebuie să continue renunțarea la programele de asistență asociate. Acest lucru este esențial pentru evitarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, care altfel ar necesita politici monetare mai stricte. Politicile fiscale trebuie concepute astfel încât să facă economia noastră mai productivă și să reducă gradual datoria publică mare. Reformele structurale și investițiile pentru intensificarea capacităților de aprovizionare ale zonei euro – susținute prin implementarea totală a programului Viitoarea Generație UE – pot contribui la scăderea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu, sprijinind, în același timp tranzițiile ecologică și digitală”, a declarat Christine Lagarde.
Foto: Profimedia
Citește și: