Olandezii aleg Baciu ca să le facă telemea românilor

„A fost cea mai bună soluție pentru brânză noastră telemea să o producem într-o singură unitate, în Cluj. Înainte făceam telemea în mai multe locuri și s-a dovedit ineficient și din nefericire pentru Carei am decis că este mai bine să oprim producția, decizie pe care am anunțat-o în mai. De atunci și până acum, Carei a produs mai multă brânză decât de obicei, pentru că la început am transferat producția de la Cluj la Carei pentru a optimiza unitatea din Cluj. Acest proces s-a încheiat, iar săptămâna aceasta toată producția din Carei se va muta la Cluj. Până la sfârșitul anului unitatea din Carei va fi închisă complet”, a declarat pentru MEDIAFAX Jan Willem Kivits, directorul general al subsidiarei din Romnia a grupului olandez FrieslandCampina.

Investițiile în echipamente și optimizarea proceselor la fabrica din Cluj s-au ridicat la 600-700.000 euro.

În fabrica din Carei lucrau circa 130 de angajați, doar câțiva dintre ei, care dețineau poziții cheie, fiind transferați la Cluj. Angajații de la Carei vor primi sprijinul companiei în conformitate cu contractul colectiv de muncă.

ACTUALITATE Clotilde Armand s-a prezentat la Parlament, pentru preluarea mandatului. Potrivit deciziei ANI, fosta primăriță a fost declarată INCOMPATIBILĂ

16:05

INFRASTRUCTURĂ Sorin GRINDEANU anunță noi tronsoane de autostradă finalizate/ „Vom deschide circulația pe încă 21 de km din A7, între Dumbrava și Mizil”

15:53

Închiderea fabricii de la Carei a însemnat și renunțarea la producția de cașcaval în propriile fabrici, acest produs urmând să fie fabricat sub contract cu alți producători din România.

„La Carei produceam și cașcaval, dar am decis să fabricăm acest produs în colaborare cu alți producători. Vrem să ne concentrăm pe lucrurile pe care știm să le facem cel mai bine, și acestea sunt laptele, băuturile (sana, kefir, lapte bătut) și telemeaua. Asta înseamnă creștere pentru companie. Sunt alți producători care se pricep mai bine și colaborăm cu ei. Toate produsele pe care le comercializăm sunt fabricate în România”, a menționat Kivits.

În ceea ce privește unitatea din Carei, Kivits spune că deocamdată nu este o prioritate ce se va întâmpla cu aceasta, dar că vor fi analizate toate opțiunile.

„Nu este o prioritate. Pentru început vrem să ne asigurăm că fabrica din Cluj merge perfect, iar anul următor vom decide ce se va întâmpla cu Carei”, a precizat Kivits.

De-a lungul timpului, FrieslandCampina a închis mai multe fabrici pe care le deținea în România, considerate ineficiente, respectiv Deta și Satu Mare în 2007, Huedin în 2008 și Țaga în 2013.

Astfel, după aceste închideri, compania își va derula activitatea din România în două unități de producție, cea de la Baciu și cea de la Târgu Mureș.

Săptămâna trecută, fabrica de brânză din comuna Țaga – județul Cluj, aflată în conservare din iunie 2013, și-a reluat activitatea, dar producția va fi realizată de Fabrica de Brânzeturi Transilvania în urma unui acord cu proprietarul unității.

Acest acord prevede producția brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar și a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.

„Obiectivul nostru este ca brânza Năsal să fie disponibilă din nou în magazine în ianuarie, în special în Transilvania, dar și în marile magazine la nivel național. Este o brânză premium, recunoscută, dar cifrele nu sunt foarte mari. Din 2008, vânzările de specilități din brânză au scăzut dramatic în România, consumatorii alegând produse mai ieftine, din motive demne de înțeles, dar am tot amânat decizia de a închide fabrica până am ajuns să producem mai puțin de 100 de kilograme de brânză pe săptămână, ceea ce nu este sustenabil. Vom vedea dacă românii sunt din nou interesați de specialitățile de brânză”, a mai spus Kivits.

Vânzările de brânză sub brandul Napolact reprezintă 15% din cifra de afaceri a companiei. Compania mai are în portofoliu brandurile Mili, Oke și Campina.

FrieslandCampina a investit în fabricile din România între 25 si 30 milioane euro din anul 2000 când a intrat pe piața românească, în plus față de sumele plătite pentru achiziția unităților.

„Am avut ani foarte buni în România în special înainte de criză, în care FrieslandCampina a fost foarte profitabilă, dar apoi situația a fost complet diferită. De câțiva ani încercăm să ne repoziționăm. Obiectivul nostru este să avem un business profitabil, în creștere, cu un portofoliu de produse sustenabil”, a conchis Kivits.