Orban vrea să schimbe modul de premiere a „funcționarilor FB” – Reacție la articolul din Gândul

Munca funcționarilor publici care lucrează cu fonduri europene ar trebui evaluată pe baza unor criterii specifice de performanță, având în vedere că ei beneficiază de bonusuri lunare de mii de lei, așa-numitele „stimulente financiare”, însă condiționarea veniturilor de gradul de absorbție al banilor europeni ar fi dificilă, susține Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene (MAEur).

Reacția oficialului român vine după ce gândul a publicat AICI un material cu privire la sporurile obținute de funcționarii publici care se ocupă de gestionarea fondurilor europene. Aceste majorări salariale se acordă pe baza unor calificative primite în urma unor evaluări anuale. Cei mai mulți dintre cei 1.800 de funcționari care lucrează în instituții implicate în proiecte cu finanțare europeană au luat „Foarte Bine” la cele mare recente evaluări, iar bonusurile cu care au fost recompensați se ridică la mii de lei lunar.

„Nu este normal ca marea majoritate a funcționarilor care gestionează fondurile europene să primească FB, în condițiile în care performanțele sunt diferite”, a declarat Orban pentru gândul. Ministrul susține că „introducerea unor criterii de performanță este absolut necesară”, însă folosirea ratei de absorbție a fondurilor europene drept criteriu de evaluare nu ar fi un criteriu adecvat.

„S-a dorit introducerea ratei de absorbție ca factor, însă aș fi extrem de prudent din acest punct de vedere. Sunt lucruri care nu le sunt deloc imputabile și este dificil să faci o legătură directă între rata de absorbție și nivelul de salarizare. Poate ar trebui să fie un factor între mai mulți. Sunt multe lucruri care frânează rata de absorbție și care nu sunt legate de performanțele personalului”, a argumentat Orban.

Orban: În unele ministere, funcționarii câștigă de trei ori mai mult decât colegii din alte direcții

Un pas important pentru îmbunătățirea muncii din cadrul instituțiilor care gestionează bani europeni este, în opinia ministrului MAEur, introducerea unui sistem de salarizare unitar și a unei politici de resurse umane care să vizeze atragerea celor mai buni profesioniști din domeniu.

„Consider că ar trebui să existe o salarizare unitară, deoarece, în momentul de față, există diferențe semnificative între salariile celor care lucrează în diferitele structuri din cadrul ministerelor. În unele ministere, sunt salarii de trei ori mai mare decât în altele”, a precizat Orban, care a adăugat că aceste măsuri au fost discutate cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI).

Funcționarii publici care se ocupă de gestionarea fondurilor europene primesc în prezent bonusuri, pe baza calificativelor obținute în urma unor evaluări anuale. Criteriile de performanță după care se realizează aceste evaluări sunt stabilite prin lege și sunt aceleași pentru toți funcționarii publici din România, indiferent de natura muncii. Funcționarii care lucrează cu fonduri europene pot obține însă, pe baza acestor calificative, salarii cu mii de lei mai mari decât colegii lor din ministere.

Spre exemplu, calificativul „FB” obținut de un angajat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) este echivalentul unui bonus de 75% din salariu, mai exact peste 2.000 de lei. Astfel, salariul mediu net lunar al unui angajat MTI care se ocupă de fonduri comunitare poate ajunge la aproape 5.000 de lei lunar, de peste trei ori mai mult decât salariul mediu net pe economie.

Bonusuri în funcție de rata de absorbție: Un proiect de lege care a căzut odată cu guvernul Ungureanu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a anunțat la începutul lunii aprilie un proiect de act normativ prin care sporurile angajaților din instituțiile implicate în proiecte cu finanțare europeană să fie condiționat de gradul de absorbție al banilor.

Proiectul a ajuns pe masa Executivului sub formă de ordonanță, însă nu a apucat să fie aprobat înainte de căderea guvernului, după cum a explicat pentru gândul Bogdan Drăgoi, fost ministru al Finanțelor Publice (MFP) în cadrul guvernului Ungureanu (9 februarie – 27 aprilie 2012).

„Problema mea a fost, pe lângă rata de absorbție, că ei erau diferențiați față de angajații din alte departamente care performau mai bine. Nu mi se pare corect, înainte de a vorbi de gradul de absorbție, ca acești funcționari să fie plătiți cu 75% în plus față de cei care lucrează, spre exemplu, la trezorerie, la datorie publică sau la buget și care își fac treaba perfect”, ne-a explicat Drăgoi.

Pentru că directivele Uniunii Europene prevăd ca funcționarii publici care se ocupă de gestionarea fondurilor comunitare să beneficieze de stimulente financiare, fostul ministru a propus acordarea unor bonusuri pro-rata cu targetul din buget. Funcționarii ar fi urmat să fie evaluați trimestrial, iar dacă și-ar fi îndeplinit ținta de absorbție prevăzută în buget pentru cele trei luni analizate, în următoarele trei luni ar fi avut sporuri de 75% din salariu. Dacă ar fi realizat doar 60% din target, în următoarele trei luni ar fi primit 60% din bonusul de 75% din salariu.

„A fost o propunere care s-a concretizat într-o ordonanță de guvern. A fost foarte negociată. MAEur a fost principalul oponent. A trecut prin toate căile legale și când să fie aprobată a picat guvernul. Urma să intre în două săptămâni”, a mai adăugat fostul ministru de Finanțe.

La sfârșitul lunii august, rata reală de absorbție a fondurilor comunitare, respectiv plățile efective făcute de Comisia Europeană către beneficiarii români, a fost de 9,67%, cu numai jumătate de procent mai mare decât în luna anterioară, reiese din datele MAEur.

Cum sunt evaluați în prezent funcționarii publici care lucrează cu bani europeni

În cazul funcționarilor publici de execuție, criterii de performanță sunt „capacitatea de implementare, de a rezolva eficient problemele, de asumare a responsabilităților, de autoperfecționare și de valorificare a experienței dobândite, de analiză și sinteză, de spirit de inițiativă, de planificare și de a acționa strategic, de a lucra independent și de a lucra în echipă”, se arată într-un răspuns al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale la o solicitare gândul.

Pentru funționarii care ocupă o funcție de conducere, lista este ceva mai lungă: capacitatea de a organiza, de a conduce, de coordonare, de control, de a obține cele mai bune rezultate, competență decizională, capacitatea de a delega, abilități în gestionarea resurselor umane, capacitatea de a dezvolta abilitățile personalului, abilități de mediere și negociere, obiectivitate în apreciere, capacitate de implementare, capacitatea de a rezolva eficient problemele, de asumare a responsabilităților, de autoperfecționare și de valorificare a experienței dobândite, de analiză și sinteză, creativitate și spirit de inițiativă, capacitatea de planificare și de a acționa strategic, competență în gestionarea resurselor alocate.