OUG 114, îngropată, dar efectele rămân: Cum a evoluat piața din România după adoptarea ordonanței

OUG 114/2018 este probabil cel mai discutat/controversat act normativ din ultimii ani. Pe bună dreptate. Cu excepția sectorului construcțiilor, unde prevederile din 114 au dus la un boom în activitate care a susținut puternic creșterea economică în 2019, aflată pe o pantă descendentă, prevederile pentru sectorul bancar, telecom și energie au creat incertitudine și au acționat ca o frână în activitate. Acestea toate pe lângă faptul că ordonanța a fost o nouă ocazie pentru investitori și mediul de afaceri să acuze România că este o țară nepredictibilă și instabilă din punctul de vedere al ușurinței de a face afaceri.

În același timp, dacă bancherii au beneficiat de intervenția oficialilor de la Banca Națională și de cea a agențiilor de rating pentru diminuarea și ameliorarea taxei pe active, alte sectoare nu au fost așa norocoase.

Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze a dat peste cap piețe unde și așa nu există o competiție extraordinară. Natural, au existat câștigători și pierzători. Nici consumatorul casnic (care, într-adevăr, nu a plătit costuri mai mari cu utilitățile), nici producătorii și nici cei din industrie, care au plătit costuri mai mari cu energia, nu au avut de câștigat de pe urma OUG 114. Importurile de gaze naturale și de energie electrică au crescut totuși, ceea ce a permis apariția unor noi „băieți deștepți”. Prețul gazelor din România pe bursa de mărfuri a ajuns peste cel de la hub-ul din Viena. Investiții au fost trecute în pauză. Tot pe sectorul gazelor, Comisia Europeană a avut o nouă ocazie să ne „notifice” cu privire la posibilitatea unui nou infringement.

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

ULTIMA ORĂ PSD și PNL au convocat, separat, ședințe cu șefii de partide, duminică seara, după consultările de la Cotroceni

15:55

În ceea ce privește prevederile din sectorul bancar, funcționari din Banca Națională au calificat legarea „taxei pe lăcomie” de indicele ROBOR drept un atac la siguranța națională a României, în condițiile în care era afectat mecanismul de transmisie al politicii monetare și implicit independența și mandatul băncii naționale privind stabilitatea prețurilor. Noua taxă modificată a ciobit puțin din profitabilitatea sectorului bancar din România, care în primul semestru a plătit la bugetul de stat un cuantum al taxei de puțin peste 378 milioane de lei. Ar fi totuși o laudă aici: taxa pare să fi contribuit la reducerea ritmului de creștere a creditării, laolaltă cu noile restricții de creditare impuse de BNR de la 1 ianuarie 2019 pentru evitarea supraîndatorării populației după o euforie în anii precedenți stimulată de creșterea veniturilor și dobânzile mici.

În telecom a fost implementată atât o majorare a contribuției pe cifra de afaceri datorată reglementatorului ANCOM, de la maxim 0,4% la un 3% fix (mai mare decât cea de 2% din energie), cât și o majorare a prețurilor de pornire pentru frecvențele 5G ce urmau să fie licitate de statul român. Creșterea taxei pe cifra de afaceri a făcut, natural, companiile să transmită costul taxei în tarifele aplicate consumatorilor. O altă problemă, pe lângă majorarea prețurilor de pornire la tehnologiile 5G (unde licitația a și fost amânată în 2020), a fost creată în domeniul prelungirii licențelor achiziționate anterior, unde se instituia condiția plății unei taxe de licență în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul aferent prelungirii. Asta în condițiile în care pentru anumite benzi licențele puteau fi emise raportate la un procent de 2% din cifra de afaceri, potrivit acelorași prevederi din OUG 114.

Per total, operatorii de telecomunicații avertizau Guvernul în martie 2019 că impactul total al OUG 114 urma să fie de 3,3 miliarde de euro, sumă ce depășea veniturile anuale ale industriei, asta pe lângă avertismentul că prevederile încălcau legislația europeană.

Amenințările primite de Guvernul PSD de la partenerii internaționali ai României precum Comisia Europeană și agențiile de rating au împins Guvernul Dăncilă să modifice ulterior 114. „Nu știam cât de drastice vor fi atenționările. Dar până la urmă trebuie să încerci”, a spus, în luna martie 2018, Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă.

Amenințarea din februarie-martie a Standard & Poor’s cu modificarea perspectivei de rating de la „stabilă” la „negativă” a fost probabil decisivă în decizia Guvernul Dăncilă de a ameliora OUG 114/2018. Guvernul a contestat o modificare a perspectivei ceea ce a făcut ca S&P să considere apelul, însoțit de o promisiune de amendare a legii, și să revină ulterior cu o decizie pozitivă de menținere a ratingului suveran.

La mai puțin de o lună distanță, Guvernul a convenit câteva soluții de avarie, de la diminuarea taxei pe active la apariția unui nou indice de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) și implicit dezlegarea de ROBOR, la creșterea ratei reglementate de rentabilitate (RRR) în energie și exceptarea CET-urilor de la plata taxei de 2% pe cifra de afaceri.

Prevederile care cereau majorarea de capital la companiile de administrare a Fondurilor de pensii private Pilon II au fost și ele ameliorate, în condițiile în care necesarul inițial, potrivit unor calcule de la BNR, era de circa 700 milioane de euro.

Împrejurările sub care s-a lucrat la OUG 114 au rămas în continuare învăluite într-un oarecare mister. Cert este că un proiect de asemenea magnitudine necesită o muncă îndelungată „de echipă”, suspecții de serviciu fiind Finanțele, Secretariatul General al Guvernului și Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Ușor-ușor, după pierderea guvernării și schimbarea de garnitură la vârf, PSD a acceptat reticent abrogarea OUG 114, natural, cu excepția prevederilor pentru construcții.

Întrebat recent dacă acceptul abrogării OUG 114 înseamnă că PSD își recunoaște greșeala, Marcel Ciolacu, liderul interimar al PSD, a afirmat: „Nu, nu, este o nouă abordare și cred că au fost mult prea multe lucruri în OUG 114 reglementate și poate ar trebui reglementate prin legi separate. Diferența e că sunt toate calup și există lucruri în 114 care puse în practică, nu au avut efectele scontate de guvernarea PSD în momentul acela”.

Amendarea OUG 114 aplicată de Guvernul PNL al lui Ludovic Orban este extensivă și încearcă să restabilească situația de dinainte de acum un an. Pot fi însă eliminate efectele dintr-un act normativ care a modificat in extenso regulile de joc din mai multe sectoare economice cheie? Anumite prevederi din OUG 114 au efecte în continuare în sistemul economic și în contractele încheiate de operatorii economici. Încercarea PNL de a corecta lucrurile s-ar putea să creeze alte probleme în economie, cu efecte neștiute până peste o perioadă de timp.