„Astăzi s-a spus pe piața vorbelor, că leul s-a depreciat din cauză că a simțit sau resimțit ce s-a întâmplat ieri (n.red. – marți), la Banca Națională. Păi, ce s-a întâmplat ieri la Banca Națională? Guvernatorul a făcut ceea ce face din septembrie 1990. În fiecare clipă când apar riscuri care ar putea să schimbe echilibrul în ceea ce privește stabilitatea financiară, Guvernatorul a ieșit și a vorbit public despre asta. Asta a făcut și ieri (n.red. – marți): a ieșit și și-a spus public punctul lui de vedere”, a spus Adrian Vasilescu, într-o emisiune la Digi24.
Leul a avut, miercuri, cel mai scăzut nivel istoric în fața euro: 4,6722 de lei. Unii analiști au susținut că este o reacție la faptul că Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a caracterizat, marți, într-un briefing de presă, taxa pe activele financiare ale băncilor drept trăsnaie și „invenție”, în condițiile în care este stabilită în funcție de indicele ROBOR.
În continuare și în acest context, consilierul Guvernatorului BNR a explicat care sunt motivele pentru care Guvernatorul nu poate merge la Ministerul Finanțelor Publice. Teodorovici a susținut, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, că îi va face o invitație Guvernatorului BNR pentru o vizită la ministrul pe care-l reprezintă, scopul fiind să discute despre sistemul bancar românesc.
„Acum, ministrul de Finanțe zice «Îl voi chema să-mi răspundă». Nu este posibil. Este un cadru legal, stabilit de lege și cadrul acesta se numește Comitetul Național de Macroprudențialitate (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială – n.red.). În acest comitet de Macroprudențialitate, care are, prin lege, datoria să facă radiografia tuturor pericolelor pentru stabilitatea financiară. Aceste pericole să fie votate în acest comitet, să fie transmise Guvernului și Guvernul este obligat, tot prin lege, să răspundă la aceste sesizări”, a punctat Vasilescu.
Dacă Guvernul crede că sesizările făcut de CNSM nu sunt corecte, nu poate „să arunce la coș„, a mai susținut consilierul Guvernatorului BNR.
„Este obligat, prin lege, să răspundă public și să spună care sunt motivele pentru care nu dă curs sesizării Comitetul Național de Macrostabilitate. Este o lege care este de sorginte europeană. Este o lege care funcționează în toate cele 28 de țări din Uniunea Europeană și, în toate cele 28 de țări din Uniunea Europeană, Guvernele sunt obligate să asculte, să ia notă de aceste sesizări, să le analizeze și, dacă cred că ele nu sunt corecte, să răspundă public și să spună de ce nu sunt corecte”, a explicat Vasilescu.
Guvernatorul BNR și ministrul Finanțelor fac parte din acest comitet, alături de alți șapte membri, care reprezintă BNR, MFP și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
„Acest Comitet trebuie să discute problema care s-a creat. Este o problemă de risc sistemic. O problemă de risc sistemic nu poate să treacă așa… Guvernatorul s-a pronunțat ieri (n.red. – marți) colocvial: nu putem discuta la televizor, este o problemă pe care trebuie să o discutăm în cadrul legal. Acesta este singurul cadru legal pentru o asemenea discuție, altul nu există. Sigur că ministrul de Finanțe putea să îl invite pe Guvernator la Ministerul de Finanțe, cu acest amendament că a fost și el la Banca Națională. Această invitație nu a sunat deloc prietenește, a sunat într-un fel ultimativ și cred că Guvernatorul nu are dreptul să dea curs unei asemenea chemări ultimative„, a concluzionat Vasilescu.
De altfel, marți, în cursul briefing-ului, Guvernatorul BNR a susținut că nu a primit o invitație oficială din partea ministrului Finanțelor pentru a discuta despre bănci și că nu există cadru legal pentru o asemenea invitație. În plus, în calitate de președinte al CNSM, Guvernatorul BNR ia în calcul convocarea unei ședințe speciale a acestui Comitet pentru a discuta despre adoptarea taxei pe activele financiare ale băncilor și despre sistemul bancar din România.