Pe unde va trece drumul expres din România care va lega litoralul românesc de Delta Dunării

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a lansat miercuri procedura de licitație deschisă pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Constanța-Tulcea- Brăila.

Construcția acestui drum expres, inclusiv a unui pod la Brăila, are o valoare estimată de 1,3 miliarde euro, potrivit datelor din varianta revizuită a raportului privind Master Planul de Transport.

Proiectul construirii unui drum expres care să lege litoralul românesc de Delta Dunării nu este unul nou. Ideea punerii în practică a unui astfel de proiect a pornit de la autoritățile județului Constanța care au arătat că drumul va oferi posibilitatea locuitorilor din nord-estul țării să ajungă mai ușor pe litoral.

CNADNR intenționează aducerea la standardul unui drum expres a unei porțiuni din actualul DN22 care face legătura între Constanța-Tulcea-Brăila.

„Necesitatea și oportunitatea investiției rezultă din caracteristicile tehnice și de exploatare ale drumului național 22, pe sectorul km 287+400- km 86+356, care nu corespund normelor tehnice în vigoare prevăzute pentru un drum național expres. Se va face conexiunea drumului național expres cu varianta de ocolire Constanța A4 în nodul rutier de la Ovidiu și cu podul peste Dunăre în zona Brăila Măcin. Sectorul de drum analizat este parte componentă a drumului național și face legătura între Constanța-Tulcea-Brăila” , se arată în caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate.

Deocamdată nu se știe când va fi gata drumul expres, dar studiul de fezabilitate are ca termen de finalizare de 12 luni de la data atribuirii contractului.

Câștigătorul procedurii de atribuire va trebui să ofere și asistență tehnică pentru pregătirea documentelor necesare obținerii de fonduri europene pentru finanțarea proiectului.

Valoarea estimată a contractului este între 19,04 milioane de lei și 22,5 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a 4,3 -6,3 milioane de euro, cu TVA inclus.

Studiul de fezabilitate ar urma să fie finanțat inițial din transferuri de la bugetul statului pentru cheltuieli de investiții, iar ulterior CNADNR are în vedere să propună finanțarea acestuia din fonduri europene nerambursabile, în cofinanțare de la bugetul de stat.
Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 6 februarie 2015.

Master Planul General de Transport, document fără de care România nu poate obține fonduri europene pentru acest sector, mizează pe construcția unei rețele extinse de drumuri expres în detrimentul autostrăzilor.

Astfel, până în 2030, în România ar urma să fie construiți 479 de kilometri noi de autostradă și 2.403 kilometri de drumuri expres, potrivit unei sinteze a Master Planului General de Transport.

Principala diferență între un drum expres cu două benzi pe fiecare sens de mers și o autostradă tot cu două benzi pe sens va fi absența benzilor de urgență. Drumul expres va avea și un spațiu median de separare a sensurilor de circulație. De asemenea, o diferență va fi legată de viteza maximă cu care se poate circula: în cazul drumurilor expres, 120 km/h pentru regiunea de șes, 100 km/h pentru deal, 80 km/h pentru munte, față de 130 km/h pe o autostradă.

Un drum expres are un cost cu circa 30% mai mic decât autostrăzile, potrivit informațiilor oferite de Ministerul Transporturilor.