Activitățile comerciale și de producție la nivel global au încetinit, tensiunile comerciale au rămas la un nivel înalt, iar unele piețe emergente mari se confruntă cu presiuni substanțiale din partea piețelor financiare, anunță Banca Mondială.
Potrivit prognozelor, ritmul de creștere la nivelul economiilor avansate va scădea la 2% anul acesta, conform raportului intitulat Perspectivele Economice Globale, dat publicității în ianuarie 2019. Cererea externă scăzută, costurile de îndatorare în creștere și incertitudinile persistente legate de politicile publice vor avea și ele consecințe asupra perspectivelor economiilor emergente și a celor aflate în curs de dezvoltare. Se anticipează că, la nivelul acestui grup de țări, creșterea va rămâne constantă, situată la un nivel inferior celui așteptat, adică 4,2% în 2019.
â†˜ï¸ Global growth expected to slow to 2.9%
âž¡ï¸ International trade & investment moderating
â†—ï¸ Trade tensions remain elevatedMore 2019 Global Economic Prospects in new @WorldBank report: https://t.co/VQQwZ88W5R pic.twitter.com/cEGzNSQs2E
— United Nations (@UN) January 9, 2019
În raport, Banca Mondială estimează că economia României va crește în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018. De asemenea, BM și-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 și 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.
„La începutul anului 2018, economia mondială funcționa în parametri normali, însă a pierdut viteză în timpul anului și evoluția poate fi mai anevoioasă în cursului anului curent”, a declarat Kristalina Georgieva, CEO al Băncii Mondiale. „În condițiile în care economiile emergente și țările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu anumite neajunsuri de natură economică și financiară, progresele înregistrate la nivel mondial privind reducerea nivelului de sărăcie extremă ar putea fi pus în pericol. Pentru a-și păstra avântul câștigat până acum, statele trebuie să investească în oameni, să susțină creșterea incluzivă și să construiască societăți reziliente”.
Creșterea exporturilor de mărfuri a stagnat, iar activitatea importatorilor de mărfuri înregistrează o decelerare. Creșterea pe cap de locuitor va fi insuficientă pentru a estompa discrepanțele existente la nivelul veniturilor, în economiile avansate, în aproximativ 35% din piețele emergente și în economiile aflate în curs de dezvoltare în 2019, cota crescând la 60% în țările care sunt afectate de fragilitate, conflicte și violență.
Mai multe evoluții ar putea acționa ca impediment în calea acestor activități. Controlul mai strict exercitat asupra costurilor de îndatorare ar putea duce la diminuarea fluxurilor de capital și la o creștere încetinită la nivelul mai multor piețe emergente și al economii aflate în curs de dezvoltare. Majorările anterioare înregistrate la nivelul datoriilor publice și private ar putea crește nivelul de vulnerabilitate în fața fluctuațiilor cu care se confruntă condițiile de finanțare și atitudinea generală față de piață. Intensificarea tensiunilor comerciale ar putea avea drept consecință o creștere globală mai scăzută și ar putea perturba lanțurile valorice interconectate.
„O creștere economică robustă este esențială pentru reducerea sărăciei și pentru susținerea unei prosperități comune,” a declarat Vicepreședintele Grupului Băncii Mondiale pentru Creștere Echitabilă, Finanțe și Instituții, Ceyla Pazarbasioglu. „În condițiile în care perspectivele economiei globale au devenit mai sumbre, consolidarea planificării de rezervă, facilitarea relațiilor comerciale și îmbunătățirea accesului la finanțare vor avea o importanță crucială pentru a putea face față incertitudinilor actuale și pentru a putea relua procesul de creștere”.
Sectorul informal reprezintă aproximativ 70% din forța de muncă și 30% din PIB pe piețele emergente și în economiile aflate în curs de dezvoltare. În contextul în care această situație este asociată unei productivități scăzute, veniturilor din impozite, precum și unui nivel sporit al sărăciei și inegalității, acest fenomen devine simptomatic pentru oportunitățile pierdute. Reducerea presiunilor fiscale și de reglementare, îmbunătățirea accesului la finanțare, furnizarea unor servicii publice și educaționale mai bune, precum și consolidarea cadrelor de colectare a veniturilor din impozite ar putea spori nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătățind situația celui formal.
Vulnerabilitățile legate de datoria publică în țările cu venituri scăzute sunt în creștere. Deși împrumuturile au dat posibilitatea mai multor țări să abordeze necesitățile importante din domeniul dezvoltării, a crescut raportul median datorie – PIB de la nivelul țărilor cu venituri scăzute, iar structura datoriei a migrat spre surse de finanțare mai scumpe, disponibile în piață. Aceste economii ar trebui să se concentreze pe mobilizarea resurselor interne, pe consolidarea practicilor de management al datoriilor și investițiilor, precum și pe construirea unor cadre macro-fiscale mai rezistente.
Menținerea nivelului istoric scăzut și stabil al inflației nu este garantată pe piețele emergente și în economiile aflate în curs de dezvoltare. Presiunile ciclice care au dus la scăderea inflației în ultima decadă dispar treptat. Factorii pe termen lung care au contribuit la reducerea inflației în ultimii 50 de ani – comerțul global și integrarea financiară, adoptarea pe scară largă a unor cadre robuste de politică monetară – pot înregistra chiar un revers. Păstrarea unui nivel scăzut al inflației la nivel global poate deveni o provocare la fel de mare ca și încercarea de a ajunge la nivelul respectiv.
Politicile publice menite să diminueze impactul fluctuațiilor de prețuri la alimente, la nivel mondial, pot avea anumite consecințe neprevăzute în cazul în care sunt puse în aplicare de mai multe guverne care nu se coordonează între ele. Intervenția guvernelor poate oferi soluții pe termen scurt, însă măsurile mai ample pot exagera creșterea subită a unor prețuri, iar cel mai mare impact va fi asupra populației sărace. De exemplu, este foarte posibil ca politicile comerciale introduse în perioada 2010-2011, când a existat o creștere a prețurilor, să fi provocat un sfert din creșterea prețurilor la grâu și porumb la nivel mondial. Din cauza creșterii bruște a prețului la alimente în perioada 2010-2011, circa 8,3 milioane de persoane (aprox. 1% din persoanele defavorizate ale lumii) au ajuns în pragul sărăciei.
„Elaborarea unor politici fiscale și sociale pentru a crește nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătățind situația sectorului formal, precum și consolidarea mobilizării surselor de venituri interne și îmbunătățirea administrării datoriei vor reprezenta priorități importante pentru decidenții politici în procesul de depășire a provocărilor aferente economiei informale din țările aflate în curs de dezvoltare”, a declarat Ayhan Kose, Director în cadrul Grupului Băncii Mondiale. „În condițiile în care perspectivele economice se diminuează, aceste eforturi devin din ce în ce mai importante”.
În privința perspectivelor regionale, Asia de Est și Zona Pacificului continuă să fie una dintre zonele aflate în curs de dezvoltare cu cel mai rapid ritm de creștere din toată lumea. Există așteptări ca procesul de creștere regională să prezinte un ritm moderat de evoluție în 2019 (6%), presupunând că prețurile la mărfuri rămân în mare parte stabile, cererea și schimburile comerciale la nivel mondial înregistrează și ele cote moderate, iar condițiile de finanțare globale devin treptat mai stricte. Ritmul de creștere în China este așteptat să încetinească la 6,2%, în condițiile în care continuă procesul de reechilibrare internă și externă. Există așteptări ca restul țărilor din regiune să înregistreze o creștere de 5,2% în 2019, în condițiile în care cererea rezilientă de pe piețele interne compensează impactul negativ al exporturilor aflate în curs de diminuare. Există așteptări ca procesul de creștere în Indonezia să rămână stabil, la cota de 5,2%. Avântul economic din Thailanda va încetini în 2019 la cota de 3,8%.
Europa și Asia Centrală: Se anticipează că efectele încă resimțite ale stresului financiar din Turcia vor influența creșterea regională în acest an, pe care o vor încetini la 2,3% în 2019. De asemenea, se anticipează activități reduse în Turcia și o încetinire la 1,6% a ritmului de creștere din cauza inflației ridicate, a dobânzilor mari și a nivelului scăzut de încredere, ceea ce reduce consumul și investițiile. Conform proiecțiilor, ritmul de creștere în partea vestică a acestei regiuni, excluzând Turcia, va încetini. Și în Polonia ritmul de creștere va încetini la 4%, pe fondul încetinirii creșterii la nivelul întregii zone euro. Există așteptări ca procesul de creștere să încetinească în întreaga zonă estică, pe fondul decelerării înregistrate la nivelul unor economii mari, inclusiv Rusia, Kazahstanul și Ucraina.
America Latină și Insulele Caraibe: Conform proiecțiilor, creșterea regională va avansa cu un ritm de 1,7% anul acesta, în special pe fondul unei creșteri a consumului privat. Se estimează că Brazilia va crește cu 2,2%, presupunând că se implementează rapid reformele fiscale și că revenirea nivelului consumului și investițiilor va compensa reducerile cheltuielilor guvernamentale. În Mexic, se așteaptă ca incertitudinea politică și perspectivele unor investiții încă modeste să permită doar o creștere moderată de 2%, în ciuda diminuării incertitudinilor legate de activitatea comercială pe fondul anunțului privind încheierea Acordului SUA-Mexic. Se anticipează că Argentina să înregistreze o scădere de 1,7%, în condițiile în care o consolidare fiscală profundă va genera o pierdere a locurilor de muncă, dar și un consum scăzut și investiții reduse.
Orientul Mijlociu și Africa de Nord: Conform proiecțiilor realizate pentru această regiune, creșterea va fi de 1,9% în anul curent. În ciuda unei creșteri modeste a relațiilor comerciale la nivel global și în ciuda condițiilor de finanțare externă mai stricte, se anticipează că factorii interni, în special reformele din domeniul politicilor publice, vor susține procesul de creștere din această regiune. Se anticipează că în acest an se va amplifica ușor procesul de creștere la nivelul exportatorilor de petrol, în condițiile în care țările CCG, luate ca grup, își accelerează ritmul de creștere la 2,6%, de la 2% anul trecut. Se așteaptă ca Iranul să scadă cu 3,6% în 2019, pe fondul sancțiunilor care își fac simțite efectele. Pentru Algeria, așteptările sunt în sensul unei diminuări (2,3%) din pricina scăderii cheltuielilor guvernamentale de anul trecut. Pentru Egipt, se prognozează o accelerare la 5,6% a ritmului de creștere în timpul exercițiului fiscal curent, pe fondul susținerii investițiilor cu reforme care consolidează climatul de afaceri și pe fondul creșterii consumului privat.
Asia de Sud: Conform proiecțiilor realizate pentru această regiune, creșterea va ajunge la 7,1% în anul curent, pe fondul consolidării investițiilor și a unui consum robust. Pentru India, se anticipează o accelerare la 7.3% în exercițiul financiar 2018/19, pe fondul menținerii consumului la valori robuste și al creșterii investițiilor. Pentru Bangladesh există așteptări de scădere la 7% în exercițiul financiar 2018/19, în condițiile în care activitatea este susținută de un puternic consum privat și de cheltuieli în domeniul infrastructurii. Creșterea în Pakistan este așteptată să scadă la 3,7% în exercițiul financiar 2018/2019, condițiile financiare devenind mai stricte pentru a contracara inflația crescând înregistrată în țară și vulnerabilitățile externe. Pentru Sri Lanka, se are în vedere o ușoară creștere de până la 4% în 2019, pe fondul unei cereri interne robuste și a unor investiții susținute prin proiecte de infrastructură. Avântul înregistrat în Nepal în perioada de după cutremur, se va diminua, iar creșterea se așteaptă să ajungă undeva la 5,9% în exercițiul financiar 2018/2019.
Africa sub-sahariană: Se așteaptă ca procesul de creștere la nivel regional să se accelereze cu 3,4% în 2019, pe fondul unor incertitudini politice diminuate și al îmbunătățirii investițiilor în economiile mari, alături de o creștere robustă care continuă să se manifeste în țările care nu sunt mari consumatoare de resurse. Pentru Nigeria, s-a calculat că procesul de creștere se va amplifica cu 2,2% în 2019, presupunând că producția de petrol își va reveni și că ușoara creștere din mediul privat va determina apariția unei creșteri și în sectoarele industriale care nu sunt legate de industria petrolului. Pentru Angola, prognoza de creștere pentru 2019 este de 2,9%, pe fondul revenirii din domeniul petrolului, în condițiile au fost descoperite noi resurse și reformele susțin mediul de afaceri. Pentru Africa de Sud, proiecția sugerează o accelerare modestă cu un ritm de până la 1,3%, pe fondul constrângerilor resimțite asupra cererii interne și a cheltuielilor limitate din partea guvernului.