Peste 200.000 de persoane inactive doreau să lucreze, dar nu căutau sau nu puteau să înceapă lucrul, în 2018

Forța de muncă potențială adițională cuprindea 237.700 persoane, în scădere cu 15,3% față de anul anterior

INS publică, cu periodicitate anuală, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populație ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populația în șomaj și grade diferite de atașament față de piața muncii (comparativ cu situația standard a categoriei din care fac parte) și anume: persoane subocupate; persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul; persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul. Ultimii 2 indicatori („persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” și „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”), alcătuiesc împreună „forța de muncă potențială adițională”.

În anul 2018, 203.200 persoane ocupate cu program parțial doreau și erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,2% din populația activă, 2,3% din populația ocupată și 31,0% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parțial. Față de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 3.500.

Din rândul populației inactive în vârstă de 15-74 ani (5,858 milioane persoane), 237.700 persoane făceau parte din forța de muncă potențială adițională (în scădere cu 42.900 față de anul precedent).

Dintre acestea 234,4 mii erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

În 2018, raportul procentual dintre această categorie de persoane și populația activă a fost de 2,6%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forța de muncă potențială adițională deși căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.