Peste 8.000 de angajați vor fi concediați de la Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara în următorii ani. La cât ajung cheltuielile statului cu plățile compensatorii

Politicile de renunțare graduală la folosirea combustibililor fosili pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – pe scurt, politicile de decarbonare – au impact asupra stucturii producției de energie și a personalului angajați. „Neadoptarea de urgență a unor măsuri care să asigure o protecție socială adecvată persoanelor care activează în cadrul operatorilor economici care derulează programe de închidere a minelor necompetitive poate conduce la convulsii sociale, greve”, se arată într-un proiect de Ordonață de Urgență aflat în dezbaterea Executivului, în ședința de miercuri. Actul normativ permite acordarea unor ajutoare de peste 915 milioane de lei pentru aproape 8.500 de persoane ce urmează să fie disponibilizate din cadrul a cinci societăți din minerit și energie în următorii ani.

Guvernul analizează miercuri, în primă lectură, proiectul de Ordonanță de Urgență care prevede extinderea categoriilor de persoane care pot primi un venit lunar de completare, măsură de protecție socială aplicată în cazul disponibilizării determinate de politicile de decarbonare de care au beneficiat anterior cei concediați de la Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului –(SNIM) și Societatea Complexul Energetic Hunedoara (CEH).

Prin acest document se modifică OUG nr. 69/2019, prin adăugarea operatorilor Societea Complexul Energetic Oltenia (CEO) si Compania Natională a Uraniului (CNU) și prin extiinerea perioadei de aplicare a prevederilor pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective până la data de 31 decembrie 2032. Invitat la GÂNDUL LIVE, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a vorbit despre soarta minelor.

Argumentele Executivului

Conform notei de fundamentare, propunerile de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 vizează completarea categoriilor de persoane disponibilizate care urmează să beneficieze de măsuri de protecție socială, respectiv din cadrul operatorilor economici care sunt afectați de politica de decarbonare, întrucât utilizează combustibili fosili, precum și persoanele care urmează a fi disponibilizate din cadrul exploatărilor miniere de uraniu neperformante din cadrul Companiei Naționale a Uraniului S.A.

Astfel, actul normativ care ajunge pe masa Guvernului propune acordarea venitului lunar de completare și a unor plăți compensatorii, ca măsură de protecție socială de care să beneficieze persoanele disponibilizate din companiilor afectate.

Numărul estimat de persoane concediate este de 8.354, din care:

• 4.063 persoane – Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH) – aflată în insolvență;
• 264 persoane – Compania Națională a Uraniului S.A. (CNU)
• 3.997 persoane – Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. (CEO)
• 30 persoane – Societatea Națională de Închideri de Mine Valea Jiului S.A. (SNIM)

Conform anexei 2, pe lista apare și operatorul economic înființat pe structura activelor funcționale energetice ale companiilor de la punctul 1,2,3 conform prevederilor O.U.G. nr. 60/2019, cu modificările și completările ulterioare.

Totalul cheltuielilor aferente veniturilor de completare aferente acordate pentru o perioada de până la 48 luni este estimat la acest moment la suma de 915.689 mii lei, conform documentului citat.

Pot beneficia de venitul lunar de completare numai persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă cu operatorii economici vizați cu cel puțin 36 de luni înainte de data concedierii, se arată în proiecul de OUG.

Conform administratorului special al CEH, aflat în insolvență, aproape 1.500 de cereri de disponibilizare au fost depuse de angajați până la termenul anunțat, în luna mai. Atât minerii, cât şi energeticienii care vor fi concediaţi colectiv vor beneficia de o compensație de aproape 10.000 de euro, impozitată cu 10% pe lângă veniturile de completare, potrivit Agerpres.

Cât timp se acordă ajutorul

Anexa 2 a poiectului de ONG prevede că venitul de completare se acordă lunar pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Perioada de acordare a venitului de completare pentru personalul disponibilizat din cadrul activității de exploatare ale cărbunelui superior tip huilă (Complexul Energetic Hunedoara):

• 24 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;
• 40 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani;
• 44 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 22 de ani;
• 48 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 22 de ani.

Perioada de acordare a venitului de completare pentru personalul disponibilizat, i) din cadrul Complexului Energetic Oltenia, ii) de la operatorii economici din domeniul producției de energie pe bază de huilă- cu excepția categoriilor prevăzute pct. I) și iii) din cadrul Companiei Naționale a Uraniului S.A., se stabilește astfel:

• 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;
• 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani;
• 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 22 de ani;
• 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 22 de ani.

Conform art. 5, alin (1) din OUG 69/2019, „venitul lunar de completare prevăzut la art. 1 alin. (1) se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj stabilită în condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi este egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj”.

Mecanismul de plată

În plus, conform documentului, „caracterul de urgenţă al prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă şi din faptul că societăţile comerciale incluse pe lista cuprinsă în anexă asigură circa 18.000 de locuri de muncă, iar imediata aplicare a dispoziţiilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările ulterioare, poate genera probleme sociale majore”.

De asemenea, în consideraţia scopului social, este necesară precizarea că salariaţii disponibilizaţi în urma aplicării Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, nu vor beneficia de protecţie socială pentru viitor. În fapt prin adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă se doreşte aplicarea măsurilor cu caracter de protecţie socială adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.69/2019.

Conform notei de fundamentare a proiectului de OUG, în situaţia în care operatorii economici care efectuează concedieri colective potrivit art. 1 sunt în procedură de insolventă sau nu pot achita plăţile compensatorii prevăzute prin contractele colective de muncă, intrucât duc lipsa de lichidități, acestea pot fi acordate integral din fondurile alocate cu aceasta destinație în bugetul Ministerului Energiei sau din fondurile alocate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aceste plăţi având acelaşi regim de impozitare ca şi indemnizaţia de şomaj.

De asemenea, pentru operatorii economici care nu pot achita sumele reprezentând plăți compensatorii prevăzute prin contractele colective de munca plata sumelor se poate realiza în situația în care operatorul economic face dovada imposibilității plății acestora, prin decizia organelor statutare ale societății, adoptată în baza indicatorilor economico-financiari și a situațiilor financiare anuale.

În document de propune și modificarea art. 11 din ordonanța de urgență în sensul că obligația persoanei disponibilizate de a căuta activ un loc de muncă poate fi inlocuită cu opțiunea ca persoana disponibilizată să participe la programe de formare profesională, organizate în condițiile legii, a căror finanțare este asigurată din asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul fondurilor structurale și de investiții ale Uniunii Europene, precum Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european şi Fondului de coeziune, și Fondul European de Ajustare la Globalizare pentru lucrătorii disponibilizați.

Se prevede totodată, prin exceptie de la prevederile art. 14 si 15 din Legea 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, platile compensatorii prevăzute prin contractul colectiv de munca pentru pesoanele concediate in conditiile art. 1 se pot suporta integral si din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, dar nu mai mult de valoarea totală stabilită prin contractul colectiv de muncă în vigoare la data adoptării acestui proiect de ordonanță de urgență.

Strategii de dezvoltare pentru Valea Jiului

În nota de fundamentare se argumentează necesitatea adoptării actului normatic luând în considerare „situațiile financiare ale celor patru operatori economici precum și faptul că personalul din zona monoindustrială în care operează cei patru operatori economici nu vor mai putea realiza, în conditiile limitărilor funcționale, venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor zilnice de trai proprii și ale membrilor familiilor, decât în urma reconversiei profesionale.

Pentru dezvoltarea acestor zone sunt prevăzute finanțări prin programe europene, unul fiind Mecanismul de Tranziție Justă. Valea Jiului este una dintre regiunile pilot ale Inițiativei Europene privind Regiunile Carbonifere în Tranziție, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene fiind desemnat în anul 2018 coordonator la nivel național al Inițiativei pentru Valea Jiului în cadrul platformei Coal Regions in Transition. Luna trecută MIPE a lansat unei noi runde de consultări publice în privința Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului și a Planului de acțiuni aferent documentului, odată cu publicarea, spre dezbatere publică, a documentelor actualizate, realizate de specialiștii companiei de servicii profesionale PwC.

Proiectul a fost finanțat de Comisia Europeană prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI) dedicat susținerii reformelor structurale în Statele Membre UE (DG-REFORM).

Strategia este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:

• îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare, prin optimizarea sistemului educațional, a celui sanitar-medical, a asistenței sociale și a sistemului de protecție a mediului;
• diversificare economică, inovare și antreprenoriat;
• valorificarea durabilă a specificului local pentru dezvoltarea turismului;
• accesibilitate, mobilitate și conectivitate.