Piața de carte se transformă. Cum s-a schimbat comportamentul de consum cultural al românilor în starea de urgență și de alertă

Operatorii de pe piața de carte din România recuperează din pierderile înregistrate anul trecut, prin participarea la târguri online, vizitate de sute de mii de utilizatori de internet.

Peste 1,6 milioane de utilizatori de internet au vizitat cel mai recent târg de carte online, elefantFest, potrivit organizatorilor evenimentului desfășurat pe parcursul a șapte zile. Alte două astfel de manifestări de notorietate, derulate în mediul virtual de la începutul anului, au raportat zeci și sute de mii de vizitatori.

Cum a fost lovit sectorul de carte

Trecerea târgurilor în online a devenit o practică în contextul în care piața de carte încearcă să recupereze pierderile provocate de contextul pandemic. Din cauza măsurilor impuse pentru gestionarea răspândirii COVID-19, piața de carte din România a scăzut cu 10% în 2020, fiind una dintre țările cele mai afectate din Europa, potrivit unui studiu recent al Federației Editorilor Europeni, dat publicității de Asociația Editorilor din România (AER).

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 447. Stare de asediu în Homs, Siria/Impas în negocierile Hamas-Israel

09:15

HOROSCOP Cele două ZODII care vor trece prin schimbări majore din 26 decembrie 2024. Își vor transforma radical viața

09:03

„Deși în raportul redactat după prima jumătate a anului 2020 (disponibil aici), din cauza perioadelor mai lungi sau mai scurte de carantină instituite în diferite țări (perioade în care librăriile fizice au fost închise, iar târgurile de carte au fost anulate), se preconizau pierderi de 15-25%, evaluarea pe întreg anul 2020 indică un rezultat mult mai bun în majoritatea țărilor: pierderea globală a sectorului de carte european s-a situat mai degrabă între 2% și 5%”, arată raportul preluat de reprezentanții AER .

Potrivit sursei citate, acest rezultat îmbucurător s-a datorat faptului că o dată cu relaxarea restricțiilor, oamenii s-au reîntors în librării ca să cumpere cărți, parțial și din solidaritate cu librăriile de proximitate. Experiența perioadelor de carantină i-a făcut, de asemenea, pe proprietarii de librării să-și consolideze prezența în online, fapt care a avut ca efect limitarea scăderilor estimate la mijlocul anului trecut.

Conform studiului anual asupra sectorului e-commerce din România în 2020  realizat de compania de cercetare de piață iSense Solutions pentru GpeC, categoria cărți/reviste a avut a doua cea mai mare evoluție în materie de vânzări online în 2020 față de 2019, respectiv de 113%. Astfel, valoarea medie a tranzacțiilor pe an a crescut de la 127 lei în 2019, la 269 lei în 2020.

Potrivit estimărilor jucătorilor din piață citate de reprezentanții elefant.ro, dacă în Uniunea Europeană, în 2018, s-au vândut cărți în valoare de 5,1 miliarde de euro, în România în aceeași perioadă, vânzările s-au ridicat la 80-100 de milioane de euro.

Barometrul consumului cultural în pandemie

Cumpărarea de cărți online, lectura cărților în format tipărit sau electronic sunt comportamente care au fost modificate în stările de urgență și de alertă din 2020 și sunt modelate în funcție de vârstă, gen, categorie educațională, de venit sau mediu, potrivit studiului „Tendințe generale în consumul cultural non-public”, inclus în a doua ediție a publicației „Tendințe ale consumului cultural în perioada pandemiei”, realizată de specialiștii Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).

Ponderea românilor care au citit cărți săptămânal a crescut anul trecut, în starea de urgență din prima parte a pandemiei, la 36% – nivel la care s-a menținut și în starea de alertă ulterioară – față de 22%, cât era în 2019, conform edițiilor corespondente ale Barometrului consumului cultural ale INCFC.

„Se poate observa o tendință de creștere a gradului de participare a populației atât la activități din sfera intelectuală, cât și la activități de divertisment. În acest sens, se poate observa faptul că procentul persoanelor care au citit cărți cel puțin săptămânal a crescut de la 21% în 2016, la 36% în 2020, iar această creștere a fost cu atât mai mult amplificată în ultimii doi ani”, au remarcat specialiștii din cadrul INCFC , în prima ediție a studiului ce vizează prima parte a anului, perioada de izolare și stare de urgență de la începutul pandemiei.

Tendințe generale în consumul cultural non-public

Lectura, fie în format tipărit sau electronic, este o formă de consum cultural non-public. Potrivit celei de-a doua ediții a studiului „Tendințe ale consumului cultural în perioada pandemiei”, lansată în luna mai a acestul an (vizează perioadele succesive de stare de alertă din iulie – octombrie 2020), procentul persoanelor care au citit săptămânal cărți în format tipărit se situa în 2020 în jurul valorii de 30%, aceasta fiind apropiată procentului de persoane care au utilizat săptămânal telefonul pentru jocuri (26%).

În același timp, procentul persoanelor care au citit săptămânal cărți în format electronic (18%) este apropiat atât procentului de persoane care au utilizat calculatorul, laptopul sau consola pentru jocuri (17), cât și procentului de persoane care au citit ziare sau reviste în format tipărit (26%)

Per ansamblu, utilizarea diferitelor dispozitive pentru a asculta muzică a rămas activitatea practicată de majoritatea respondenților, aceasta fiind, de altfel, și singura categorie de consum cultural care a înregistrat o ușoară scădere: de la 98% în perioada stării de urgență la 85% în perioada stării de alertă. Scăderea observată este explicabilă prin relaxarea restricțiilor de circulație și flexibilizarea activităților realizate în afara locuinței, potrivit autorilor.

În plus, peste 30% dintre respondenți au vizionat în mod frecvent filme prin transmisiune video online (Netflix, HBO Go), în contextul în care utilizarea unor tipuri de dispozitive ce suportă DVD, CD sau Blu-ray a fost mult mai redusă (17%).

Corelație între nivel de educație și activitate culturală

În perioada ianuarie – iunie 2020, 58% dintre respondenți au citit cel puțin o dată cărți în format tipărit, iar după relaxarea restricțiilor, procentul a scăzut la 52%, în timp ce lectura cărților în fomrat electronic a rămas constantă în cele două perioade de referință, la 32%, potrivit studiului citat.

Toate celelalte activități specifice consumului cultural în mediul online au fost practicate de mai puțin de 25% dintre respondenți, cea mai mare pondere având vizionarea spectacolelor sau concertelor înregistrate.

Potrivit autorilor, datele indică o corelație puternică între educație și gradul de practicare a activităților cu o funcție predominant culturală în perioada stării de alertă. Pentru toate activitățile avute în considerare se confirmă ipotezele potrivit cărora cu cât nivelul educațional este mai ridicat, cu atât procentul persoanelor care sunt implicate în activități culturale este mai mare.

Mai puțin de 30% dintre respondenții care au gimnaziul ca ultima școală absolvită au practicat activități culturale din sfera nonpublică, situație care este cu atât mai vizibilă pentru practicile de consum desfășurate în mediul online.

Studiul INCFC arată că lectura cărților (în format tipărit sau electronic) și vizionarea spectacolelor sau concertelor înregistrate au fost activitățile practicate cel mai frecvent de către persoanele care au cel mult școală post-liceală. În rândul persoanelor cu educație superioară însă au predominat lectura și căutarea de informații despre evenimente sau produse culturale, care s-a materializat în achiziționarea de produse culturale (cărți, CD-uri), dar și în vizionarea spectacolelor înregistrate sau în vizitarea site-urilor unor biblioteci pentru a căuta materiale.

• În general, activitățile cu o funcție preponderent culturală au fost cele caracterizate prin decalaje educaționale semnificative în rândul respondenților care le-au practicat – peste 10% diferență între gradul de consum înregistrat în rândul persoanelor cu educație gimnazială, comparativ cu cel înregistrat în rândul persoanelor cu educație universitară-, decalaje persistente pe tot parcursul anului 2020.
• Cele mai ridicate decalaje educaționale – diferență procentuală de aproximativ 50% – caracterizează activitatea lecturii cărților în format tipărit, urmată de căutarea informațiilor cu caracter cultural și de achiziționarea diferitelor produse culturale.
• Studiul INCFC remarcă faptul că decalaje educaționale semnificative se regăsesc în cazul vizitării site-urilor unor biblioteci sau al vizitării site-urilor unor muzee sau galerii pentru tururi virtuale, expoziții online sau materiale în format digital.

„O astfel e situație poate fi explicată prin acțiunea unor factori de ordin subiectiv – preferințe, motivații, opțiuni de consum ale publicului potențial -, dar în același timp poate fi interpretată ca o transpunere în mediul digital a decalajelor care, anterior pandemiei, caracterizau consumul cultural elitist (engl. highbrow) în spațiul public”, potrivit studiului citat.

Ce titluri se caută

Târgul online organizat de elefant.ro, în perioada 24-30 mai, a găzduit un număr record de evenimente, în cele 7 zile având loc 125 de lansări de carte, dar și interviuri cu unii dintre cei mai populari autori români și străini, evenimente care au avut loc simultan în România și în Republica Moldova, potrivit reprezentanților elefant.ro.

„elefantFest este evenimentul cultural cu cel mai mare impact la nivel national nu doar pentru că se adresează tuturor românilor care au acces la Internet oriunde s-ar afla ei, dar spațiul virtual ne permite să venim către cititori cu acțiuni care nu ar fi posibile într-un târg convențional”, a explicat Adrian Dinu, director comercial carte la elefant.ro.

De altfel, vânzările de cărți au avut un avans consistent pe elefant.ro, potrivit declarațiilor oficialului din februarie, când a făcut bilanțul pe anul trecut. Este vorba de o creștere cu peste 30% pe segmentul de carte faţă de anul anterior, în condiţiile în care piaţa, per ansamblu, a cunoscut o uşoară scădere. Pentru anul în curs, Adrian Dinu estima că tendinţa de creştere a volumului de carte vândtă online se va menţine la un nivel de cel puţin 20-25% faţă de 2020.

La târgul de la sfârșitul lunii mai, cele mai populare titluri au fost cele de ficțiune (32%), cărțile pentru copii (25%) și cele de dezvoltare personală (20%), iar cea mai vândută carte a târgului a fost „O chestiune de viață și de moarte” de Irvin D. Yalom. Comanda medie a vizitatorilor târgului a fost de aproximativ șase cărți. Potrivit repezentanților elefant.ro, 76% dintre vizite au fost de pe dispozitive mobile și 24%, de pe desktop / laptop.

Înființat în 2010, elefant.ro este unul dintre cei mai mari retaileri online din România. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanțelor, Elefant Online a avut în 2020 o cifră de afaceri netă de peste 235 de milioane de lei, în creștere de la aproximativ 170 de milioane de lei în 2019, și a înregistrat un profit net de peste 240.000 de lei, și după o pierdere de 1,9 milioane de lei, anul precedent. 2020 a fost primul an în care a înregistrat profit, potrivit reprezentanților companiei.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele