„Dacă ne uităm la peisajul de reglementare european, o greutate pe care o avem este lipsa de experiență. Dacă ne uităm la Autoritatea Bancară Europeană, acolo avem 150 de oameni care stau la Londra și reglementează întreaga Europă și au doar 2-3 ani de experiență. Nu vor putea să funcționeze bine până când nu vor avea experiență”, a afirmat Piechocki marți la conferința Mediafax Talks about Banking.
El a arătat că, de altfel, Mecanismul Unic de Supraveghere, o „ramură” a viitoarei Uniuni Bancare, este o idee bună, însă Banca Centrală Europeană (BCE) nu deține experiență în supravegherea bancară.
„Avem 1.000 de oameni care vor fi angajați la Frankfurt, dar până când echipele comune nu vor colabora cu băncile locale și nu vor ajunge la niște reguli juste nu vor putea să funcționeze. Trebuie să introducă simplitatea și valoarea, este o dificultate pentru întreaga Europă și nu cred că vom avea rezultate mai devreme de doi-trei ani. Nu cred că vom ieși din acest tsunami de reglementare pentru incă câțiva ani. Nici în România nu cred că situația e diferită”, a spus Piechocki.
El apreciază că, în ceea ce privește motoarele de schimbare în domeniul financiar la nivel european, există presiuni de reglementare, presiuni politice plecând de la Basel III și chiar de la înțelegerea noii construcții din Europa de supraveghere financiară după criză, cu trei entități de reglementare, respecitv o organizare extrem de complexă.
„Am lucrat cu Comitetul de supraveghere bancară din Europa și m-am ocupat de raportarea financiară pentru bănci. S-a trecut de la CBS la EBA și apoi la Mecanismul Unic de Supraveghere bancară, aceasta este noua dinamică în contextul de reglementare din Europa și apar noi presiuni pe piața bancară. Obiectivul principal este stabilitatea, creșterea siguranței în domeniul bancar, dar creează și presiuni de reglementare, care sunt prea mari”, a adăugat polonezul de la compania de consultanță în domeniul financiar-bancar.
Piechocki consideră că procesul de reglementare trebuie să fie mai simplu, întrucât se bazează pe prea multe reguli, existând tendința de a se uita principiile de la care se pleacă.
„Cred că realitatea este că ne bazăm prea mult pe reguli și uităm adesea principiile, așadar să încercăm să avem simplitate. Ma îndoiesc că în următorii trei patru ani vom reuși în vreun stat european să avem această simplitate, să lucrăm ca o singură echipă”, spune el cu scepticism.
Referindu-se la riscul viziunii financiare, Piechocki a explicat că, în mod tradițional, acesta este tratat separat de către bănci, însă în prezent există o nevoie de a integra acest risc. El a dat ca exemplu Germania unde, prin introducerea regulamentului Basel III și a directivei europene, se schimbă structurile de organizare ale băncilor, acestea având departamente de gestionare a riscurilor care să se ocupe de „această viziune unică” cu privire la cerințele de reglementare.