Pilonul II de pensii, la 15 ani de la lansare. Câți bani ar fi avut românii în cont dacă s-ar fi respectat calendarul inițial al contribuțiilor

Un român ar fi avut cu peste o treime mai mulți bani în contul de pensie privată, pentru un stagiu complet de cotizare, dacă autoritățile nu ar fi modificat calendarul de contribuții valabil la lansarea sistemului, acum 15 ani, moment marcat marți printr-un eveniment organizat de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) la sediul Băncii Naționale a României (BNR).

În cei 15 ani de existență, Pilonul II a ajuns la 8,1 milioane de participanți, dintre care aproximativ jumătate actuvu, 117 miliarde de lei acumulați, dintre care trei sferturi reprezintă contribuțiile virate în sistem și un sfert (peste 30 de miliarde de lei) reprezintă câștigul net adăugat în conturile tuturor românilor care cotizează la fondurile de pensii private, conform statisticilor detaliate marți de preşedintele APAPR, Radu Crăciun, la evenimentul organizat la banca centrală.

În același timp, fondurile de pensii private din Pilonul II au efectuat deja plăți în valoare totală de 1,7 miliarde de lei către 130.000 de beneficiari, cifră așteptată să depășească 2 miliarde de lei până la finele lui 2023 și să continue să crească exponențial în anii următori, mai ales în perspectiva ieșirii din câmpul muncii a așa-numiților „decreței”.

„Din estimările APAPR, dacă se respecta graficul inițial al creșterii contribuțiilor Pilonului II, valoarea conturilor de pensie privată pentru un stagiu de contribuție complet ar fi trebuit să fie cu 36% mai mare. Pentru remedierea măcar parțială a acestei situații, este necesară reluarea procesului de creștere a contribuțiilor la Pilonul II. Un prim pas important este cel din 2024 când, conform angajamentelor luate de România prin PNRR, contribuția ar trebui să crească de la 3,75% la 4,75% din venitul brut al românilor”, a declarat Radu Crăciun.

Potrivit calculelor APAPR, ipotetic, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu la Pilonul II între 2008 şi 2023 ar avea azi în cont o sumă medie de 36.000 de lei. Dacă se respecta calendarul iniţial de contribuţii, suma acumulată ar fi fost de 49.000 de lei. Astfel, 36% aplicat la datele statistice reale arată un minus de 17.000 de lei pentru un stagiu complet la Pilonul II.

Pe lângă speranța ca autoritățile să nu revină asupra deciziei de a crește cota de contribuție, președintele APAPR a amintit și de lovitura dată Pilonului II prin suspendarea contribuțiilor a aprope un milion de angajați, prin măsurile luate în ultimii ani pentru lucrătorii din construcții, agricultură și industrie alimentară și, mai recent, cei mai din IT . Cu ocazia evenimentului de marți, Radu Crăciun a menționat printre prioritățile Pilonului II și întoarcerea la contribuţii obligatorii pentru aproape 1 milion de români, jalon PNRR în T1 2025, alături de diversificarea orizontului investiţional și finanlizarea Legii plăţii pensiilor, care trebuia realizată din 1 iulie 2009.

Ce spunea legea inițial

În martie 2022, după ani de prorogări, Guvernul a aprobat, prinn ordonanță de urgență, o creștere a contribuției asiguraților la pensia privată obligatorie, cu un procent, de la 3,75% la 4,75% , din 2024, în contextul obligațiilor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență. Cota este încă departe de cea stabilită în legea inițială privind pensiile private, care a suferit, de la adoptare, numeroase modificări în privința modului de calcul. Oficialii au precizat la acel moment că măsura este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevedea totodată, ca termen de adoptare, data de 31 martie 2022.

„Reforma privind sistemul de pensii propusă în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează elaborarea legislației prin care sunt urmărite asigurarea pe termen mediu și lung a sustenabilității și a predictibilității sistemului public de pensii, respectiv sustenabilitatea Pilonului II de pensii. Prin actul normativ adoptat astăzi, se asigură respectarea calendarului stabilit prin PNRR (componenta C8, R6, jalon 213), contribuțiile la Pilonul II de pensii fiind în linie cu prevederile Strategiei Fiscal Bugetare”, se arată în comunicatul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Astfel, prin această modificare, o parte din contribuția care merge, în prezent, la Pilonul I, va fi transferată spre Pilonul II. Conform notei de fundamentare a proiectului aprobat miercuri de Guvern, este vorba de peste 3,36 de miliarde de lei, anual, din 2024, care nu vor mai intra la bugetul asigurărilor sociale de stat, ci vor ajunge în conturile administrate de fondurile de pensii private.

Conform oficialilor, contribuţia la fondurile de pensii administrate privat este parte din contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii și se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă bază de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale.

Baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii sunt aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale, iar, din 2008, aceasta a suferit numeroase modificări.

Cota de 4,75% a fost anunțată de autorități, pentru a intra în vigoare în 2024, încă dinainte de 2020. Creșterea contribuției la Pilonul II este inclusă în Programul de guvernare 2020 – 2024 al Cabinetului Cîțu, apoi a Guvernului Ciucă. Astfel, Executivul și-a asumat creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024.

În prezent, din cota CAS (contribuții de asigurări sociale) de 25% din veniturile salariale brute, plătită de fiecare angajat, spre Pilonul I (pensia publică) este direcționat un procent de 21,25%, iar spre Pilonul II (pensia privată obligatorie) – 3,75%. Această cotă CAS plătită de fiecare salariat nu mai merge către stat (respectiv bugetul asigurărilor sociale), ci către fondul de pensii private unde persoana eligibilă are calitatea de participant.

La momentul începerii colectării, în luna mai 2008, cota de contribuție la fondul de pensii era de 2% din baza de calcul. Veniturile brute lunare reprezentau baza de calcul pentru contribuția individuală de asigurări sociale. Mai exact, din contribuţia individuală la asigurările sociale a unei persoane asigurate în sistemul public (Pilonul I), în cotă de 9,5% din baza de calcul la acel moment, 2% se virau la Pilonul II, diferenţa de 7,5% rămânând în sistemul public de pensii. Inițial, era prevăzută o creștere a cotei de contribuție la Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale pe an, adică o majorare a cotei la 6% în termen de 8 ani.

Potrivit datelor ASF, prin derogare de la aceste dispoziții legale, termenul de 8 ani pentru atingerea cotei de 6% a fost majorat la 9 ani şi modul de creştere a cotei procentuale a fost modificat în sensul creşterii cu 0,5 puncte procentuale pe an până în anul 2015 inclusiv şi cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016, respectiv cu 0,9 puncte procentuale în anul 2017. În anul 2016, cota contribuţiei era 5,1%, care s-a păstrat şi în anul 2017. Începând cu anul 2018, cota contribuţiei a fost redusă la 3,75%, în contextul includerii contribuţiei angajatorului în baza de calcul, respectiv în venitul salarial brut. Conform specialiștilor, cota de 6% – conform metodei de calcul inițiale – ar echivala cu aproximativ 5%, după schimbările legislative din 2017 – 2018.

Mugur Isărescu: Fondurile de pensii private, al doilea cel mai important activ financiar al populație

Potrivit reprezentanților APAPR, Pilonul II de pensii private obligatorii reprezintă una dintre cele mai de succes reforme structurale din Romania, care poziționează țara noastră în compania selectă a statelor dezvoltate din Uniunea Europeana și OCDE, organizație unde Romania este stat candidat pentru aderare.

Conferința de marți a fost deschisă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Viziunea Băncii Mondiale, cu care suntem de acord, este că un sistem de pensii bazat pe mai mulți piloni este mai apt să răspundă nevoilor societății. După 15 ani, fondurile de pensii private sunt acum cel mai important actor din sectorul financiar după bănci, banii administrați de aceste fonduri – circa 25 de miliarde de euro în prezent – reprezentând al doilea cel mai important activ financiar al populației, după depozitele bancare. Activele fondurilor de pensii reprezintă o acumulare istorică de capital românesc, care se regăsește inclusiv în dezvoltarea pieței de capital din România”, a declarat guvernatorul băncii centrale a României.

Dan Armeanu, vicepreşedintele Sectorului Pensii Private al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a subliniat că de-a lungul celor 15 ani, sistemul de pensii private din România a devenit cea mai importantă componentă a pieței financiare non-bancare, dovedindu-și eficiența prin creșterea substanțială a performanței fondurilor de pensii private, activele fondurilor de pensii private ajungând la 8,3% din PIB.

„Rentabilitatea anualizată obținută de la începutul sistemului până în prezent a fost de 7,55%, superioară ratei inflației pentru aceeași perioadă de 4,35%, iar rentabilitatea obținută în ultimul an a fost de 18,51%, superioară ratei inflației de 8,83%”, a explicat vicepreședintele ASF.

Potrivit lui Dan Armeanu, sumele acumulate în Pilonul II sunt investite în economie pe termen lung, reprezentând o sursă stabilă de finanțare a economiei și a statului, investițiile fondurilor de pensii private fiind efectuate în proporție de peste 90% în active ce susțin sub o formă sau alta finanțarea economiei românești. Vicepreședintele ASF a subliniat că dezvoltarea pieței de capital a fost posibilă prin implicarea sistemului de pensii private, fondurile de pensii fiind cei mai mari investitori instituționali din România, a punctat Dan Armeanu.

Justin Wray, Director de Politici la EIOPA (European Insurance and Occupational Pensions Authority, organizatia care grupeaza toate institutiile de supraveghere pentru sectorul de pensii private la nivel european) a arătat importanta fondurilor de pensii private în Europa în contextul deficitului de economisire pentru pensie si a unei populatii in proces accelerat de imbatranire pe intregul continent.

Matti Leppälä, Director General al PensionsEurope (federația care grupează asociațiile de fonduri de pensii private din Europa), a subliniat că este de importanță vitală pentru România să continue să-și dezvolte sistemul de pensii private, fondurile de pensii crescând încrederea oamenilor în stabilitatea sistemului de pensii în general și îmbunătățind climatul social. De asemenea, fondurile de pensii sunt importante pentru finanțarea creșterii economice a României și pentru prosperitatea viitoare a salariaților români.

„Multe țări europene se confruntă cu o acoperire insuficientă a sistemelor de pensii private în rândul populației. Dacă oamenii nu contribuie la un fond privat de pensii, ei nu vor economisi suficient pentru bătrânețe. Participarea obligatorie sau înrolarea automată a participanților constituie instrumente potrivite pentru creșterea nivelului de integrare a populației salariate în sistemele de pensii private. Felicit APAPR și fondurile de pensii private din Romania pentru rezultatele de succes din primii 15 ani de activitate și sunt încrezător că următorii 15 ani vor fi chiar mai buni pentru acest sector”, a completat Matti Leppälä.

„Mai bine de jumătate dintre statele membre UE și OCDE au sisteme de pensii private cu o componentă obligatorie sau semi-obligatorie. Din primele 15 țări cu cele mai bune sisteme de pensii din lume, 12 au sisteme private obligatorii similare Pilonului II de la noi. Nu este nimic exotic în a avea un sistem privat de pensii, iar al nostru a funcționat foarte bine în primii 15 ani de existență”, a precizat Cristian Popa, citând concluziile unui studiu realizat de Mercer și CFA Institute la nivel global, în cadrul dezbaterii privind sistemul de pensii, demografie și piețele financiare, panelul fiind moderat de Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR. La această discuție au participat și Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte, CFA România,  Ionuţ Dumitru, profesor universitar la Academia de Studii Economice, și Christian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice.

„România are o problemă structurală majoră în piața muncii, numărul de contribuabili la buget, în particular la bugetul public de pensii, fiind cel mai mic în cadrul țărilor UE27 (raportat la bazinul potențial de forță de muncă disponibilă). Această situație face ca rata de dependență contributori/beneficiari în sistemul public de pensii (Pilonul I) să fie cea mai nefavorabilă în cadrul UE27, atât din motive demografice, dar și ca urmare a unor motivații fiscale nepotrivite. Cifrele demografice sunt așteptate să se deterioreze și mai mult pe termen mediu și lung, ceea ce face ca suplimentarea pensiei din Pilonul I prin pensii din Pilonii II, III și cele ocupaționale să fie o necesitate stringentă pentru România”, a explicat Ionuţ Dumitru.

„De la înființare, Pilonul II de pensii private a adus valoare contributorilor, generând randament în termeni reali pentru aceștia. Astfel, din calculele CFA Romania, Pilonul II de pensii are o eficiență pentru contributori de 3 la 1 comparativ cu pilonul de pensii publice (Pilonul I). Soluția pentru asigurarea unui sistem sustenabil de pensii este conversia graduală către un sistem finanțat de pensii (Pilonii II și III), care este în măsură să asigure atât echitate pentru contributori cât și randamente real pozitive pentru banii astfel economisiți de ei”, a conchis Adrian Codirlaşu, potrivit APAPR.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ