Plafonarea prețului la gaze ÎNGRIJOREAZĂ Comisia Europeană.

Comisia Europeană reacționează cu privire la ordonanța de urgență adoptată vineri de Guvern, care prevede plafonarea prețului gazelor naturale, precizând că intervențiile distorsionate pe piață ar putea periclita investițiile și întârzia dezvoltarea producției offshore de gaze din Marea Neagră.

„România are un mare potențial de a juca un rol important în dezvoltarea pieței pe piața europeană de gaze naturale, datorită producție on-shore și offshore de gaz natural. În acest context, este extrem de important ca România să dezvolte infrastructura adevată pentru și să aplice un cadru legislativ coerent, implementând pe deplin regulile pieței interne.

– Uniunea Europeană a a sprijinit aceste eforturi, finanțând proiectul de interes comun (PCI), gazoductul BRUA și sprijină faza 1 a construirii în România cu fonduri europene în valoare de 181 milioane de euro de la Mecanismului de conectare a Europei.

– Comisia Europeană a luat la cunoștință asupra proiectului de ordonanță de urgență din România privind prețul la gaze, anunțat pe 18 decembrie 2018. Acum CE va analiza în detaliu acest proiect (compatibilitatea acestuia cu Tratatul, Directiva privind gazele naturale, Directiva privind electricitatea).

– Comisia Europeană a subliniat întotdeauna importanta permiterii tuturor producătorilor de gaze din România să concureze pe piața internă și externă și în acest context a exprimat îngrijorări cu privire la așa-zisa «Central Market Obligation» (potrivit căreia toți participanții din piață trebuie să vândă cel puțin 50% din producția lor anuală pe una dintre cele două piețe de schimb din România. Aceste obligații ale CMO, combinate cu prevederile proiectului Ordonanței de Urgență, riscă să facă – cel puțin – neprofitabile toate tranzacțiile din afara acestor platforme centralizate). Mai mult, ele ar putea fi discriminatorii față de producătorii locali și ar putea limita comercializarea gazului produs în România și astfel să fie în detrimentul producție naționale de gaz natural).

– Intervențiile inoportune și distorsionate pe piața gazelor naturale poate periclita investițile și întârzia dezvoltarea producție offshore a gazelor din Marea Neagră și totodată limita dezvoltarea infrastructurii relevante pentru pentru siguranța aprovizionării și solidarității din UE, cum ar fi faza II a Proiectului de Interes Comun BRUA,” a afirmat Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Vineri, după ce Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind măsurile fiscale, consilierul premierului pe probleme economice Darius Vîlcov și ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici au stat mai bine de o oră sub tirul jurnaliștilor, explicând detaliile măsurilor adoptate.

Vîâcov a explicat că, prin plafonarea la 68 de lei a prețului la gaze și energie electrică pentru următorii 3 ani pentru consumatorii casnici și industriali, „bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5-2 miliarde de lei”. Suma va fi recuperată prin taxarea cu 2% pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din energie. El susține că măsura nu încalcă normele europene.

„Dimpotrivă, Legea Concurenței chiar recomandă aceste lucruri, pentru că ne aflăm într-o situație de oligopol (piață a mărfurilor monopolizată de un număr redus de mari producători – n.r.), în special în domeniul gazelor. Avem doi mari producători Romgaz și OMV care produc 95% din gazele pe care noi le consumăm. Aflându-ne într-o astfel de situație, Legea Concurenței spune că există două posibilități, una să se înghețe pe trei ani de zile, iar cealaltă să se înghețe eșalonat, semestrial, dar nu mai mult de trei ani de zile. Guvernul României a optat pentru prima variantă”, a explicat Vâlcov.

Darius Vâlcov a precizat că plafonarea prețului la gaze se aplică atât producției onshore, cât și celei offshore: „Până în 2022. Probabil, în 2022 vom avea primele extracții din offshore, și de atunci bineînțeles că totul va fi liberalizat„.

El a asigurat că nu există riscul să rămânem fără gazele naturale necesare consumului, dacă chiar dacă producătorii ar exporta aceste cantități de gaze.

„S-au făcut analize. Riscul este minim,” spune Vâlcov. „Tot ceea ce se construiește și producția suplimentară care va veni din offshore și ceea ce se construiește, dacă vă referiți la BRUA, au ca an de finalizare 2021. Deci ne apropiem de anul în care va expira și această înghețare”.

El a garantat că nu vom avea o criză a energiei electrice sau gazelor din cauza acestor plafonării, cu o singură condiție: „Atâta timp cât acest Guvern rămâne la conducere.”