Plafonarea prețurilor RCA contestată de asigurători se judecă de șase ani. Când a stabilit ICCJ următorul termen

Plafonarea prețurilor la RCA, propusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară și aprobată de Guvern, după ce a patra societate de asigurări a rămas fără autorizație în ultimii opt ani, a fost criticată de reprezentanții industriei, dar și de unii economiști, care susțin că măsura nu este una care să aibă rezultate pozitive, ci, dimpotrivă, riscă să destabilizeze din nou piața.

Măsura de înghețare a tarifelor pentru asigurările auto obligatorii a intrat în vigoare marți, după ce al doilea proiect realizat de ASF – pentru a preveni scumpiri masive după retragerea autorizației liderului RCA Euroins – a fost aprobat de Guvern.

Propunerea a fost criticată de industrie încă de la prima formă, care prevederea revenirea la prețurile din martie 2022. În varianta aprobată, de asemenea atacată, plafonul a fost stabilit la prețul din februarie 2023.

„Nu a fost o soluție benefică nici pentru piața de asigurări și nici pentru asigurații și persoanele prejudiciate”

În 23 martie, oficialii Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), ai Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) și ai Patronatului Industriei Asigurătorilor din România (PIAR) criticau prevederile proiectului de plafonare a tarifelor pentru polițele de asigurare civilă auto obligatorie (RCA), după cum arată documentul de poziție transmis Ministerului Finanțelor Publice, consultat de Gândul.

„În calitate de reprezentanți ai societăților de asigurare autorizate să practice asigurarea RCA în România, vă scriem pentru a exprima punctul de vedere al acestei industrii în legătură cu proiectul de Hotărâre privind stabilirea tarifelor de primă maxime aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie (în continuare denumit Proiectul de HG), întrucât considerăm că acest Proiect de HG încalcă în mod evident legislația europeană, este lipsit de fundament economic și ambiguu pe anumite aspecte, riscând să destabilizeze și mai mult piața de asigurări RCA, serios afectată de falimentele Astra Asigurări, Carpatica Asigurări, City Insurance și de insolvența constatată a Euroins”, au transmis oficialii UNSAR, BAAR și PIAR.

Subliniem că la o soluție similară s-a mai apelat și în anul 2016, când tot printr-o HG, întemeiată tot pe art. 4 alin. (3) din Legea nr. 21/1996, s-au plafonat tarifele de primă RCA. Realitatea a demonstrat că nu a fost o soluție benefică nici pentru piața de asigurări din România și nici pentru asigurații și persoanele prejudiciate deopotrivă, mediul concurențial a fost grav afectat, iar România s-a confruntat în 2021 și 2023 cu un faliment și o insolvență de o magnitudine mult mai mare ca falimentele anterioare din industria de asigurări”, au transmis oficialii principalilor actori din piața asigurărilor.

Mai mult, aceștia i-au amintit ministrului Finanțelor că împotriva României s-a declanșat procedura de infringement, care a încetat abia după ce s-a renunțat la intervenția statului în politica de prețuri a societăților de asigurare.

„Nu în ultimul rând, Legea nr. 132/2017 a creat dezechilibre importante în funcționarea normală a pieței de asigurări bazată pe competitivitate, profitabilitate și prudențialitate, fapt ce nu a favorizat deloc dezvoltarea acesteia prin intrarea unui număr suficient de societăți de asigurare pe această piață care să crească concurența în beneficiul clienților, ba dimpotrivă”, au transmis UNSAR, BAAR și PIAR, la finalul lunii martie.

Litigiu ajuns la ICCJ

În urmă cu șase ani, după aprobarea HG 826 din 2 noiembrie 2016, de către Guvernul Cioloș, opt companii de asigurări au atacat în instanță actul normativ, valabil tot pentru șase luni, cerând anularea acestuia.

„(1) Prezenta hotărâre stabileşte tarifele de primă maxime pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie, pe categorii de vehicule, ce urmează a fi aplicate de către societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie, denumite în continuare societăţi de asigurare RCA, în condiţiile art. 4 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată.

(2) Tarifele de primă maxime menţionate la alin. (1) sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi se vor aplica de către societăţile de asigurare RCA o perioadă de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Tarifele de primă maxime se aplică în cazul contractelor încheiate după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri”, se arată în actul normativ atacat.

Conform informațiilor Gândul, de la surse din industrie, dar și de pe portalul instanțelor, un astfel de demers în justiție nu a fost repetat de această dată în cazul HG nr. 298 din 5 aprilie 2023.

Mai mult decât atât, din datele consultate de Gândul, procesul asigurătorilor cu statul, respectiv Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea de Supraveghere Financiară, intervenienți în numele altei persoane, înregistrat în aprilie 2017, încă nu este finalizat.

Unul dintre asigurătorii care s-au adresat acum șase ani instanței este și societatea Euroins, căreia ASF i-a revocat licența de funcționare în 17 martie.

Mai exact, asigurătorii care au cerut în contencios administrativ şi fiscal anularea HG nr. 826/2016 sunt Allianz Ţiriac Asigurări SA (scos ulterior din cauză), Asirom Vienna Insurance Group SA, Euroins România Asigurare Reasigurare SA, Generali România Asigurare Reasigurare SA, Grawe România Asigurare SA, Groupama Asigurări SA, Omniasig Vienna Insurance Group SA și Uniqa Asigurări SA, conform informațiilor de pe portalul instanțelor.

Pe fond, asigurătorii au pierdut, în august 2021, la Curtea de Apel București. Decizia a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde cel mai recent termen a fost chiar săptămâna trecută, pe 6 aprilie. La acea dată, judecătorii instanței supreme au decis să amâne judecarea cauzei după vacanța de vară, tocmai în data de 5 octombrie.

Au fost cazuri, precum Groupama, care au cerut separat Guvernului peste 10 milioane de lei despăgubiri, pierderi estimate ca urmare a impunerii de tarife maxime de primă RCA; procesul a fost suspendat până la finalizarea procesului principal cu HG-ul din 2016, care, după cum se poate vedea, nu s-a finalizat nici acum.

Contactați de Gândul, reprezentanții industriei au evitat să comenteze viteza cu care se înfăptuiește actul de justiție.

Cum își motivează CAB decizia

Răspunzând explicit şi implicit tuturor criticilor formulate de societățile reclamante, prin acţiune, în raport de obiectul cererii în anulare, în temeiul articolelor 8 și 18 din Legea 554/2004, instanța Curții de Apel București a respins cererea de anulare a HG 826/2016 ca neîntemeiată şi, în consecință, a respins cererea accesorie prin care se solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi a admis cererile de intervenție accesorii formulate de intervenienții voluntari Ministerul Finanțelor Publice şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.

„În privinţa măsurii plafonării tarifului RCA, respectiv a restrângerii dreptului asigurătorului de a-şi stabili liber prima de asigurare, reclamantele ar fi avut la dispoziţie atât posibilitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate a normei prevăzute de OUG nr. 54/2016 ce instituie măsura, formulând o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale în cauză, cât şi eventual formularea unei acţiuni în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în condiţiile îndeplinirii condiţiilor legale prevăzute de text.

În privinţa criteriilor avute în vedere de autoritate la stabilirea tarifului maximal, acestea puteau face obiectul unor critici de nelegalitate în cadrul unei acţiuni în anularea Normei ASF nr. 37/2016, formulată în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004”, a argumentat completul de judecată de la Curtea de Apel București.

„Or, în condițiile în care nici măsura plafonării şi nici criteriile de stabilire a tarifului maximal nu au fost reglementate prin actul administrativ a cărui anulare se solicită în cauza de faţă, instanţa arată că aceste critici ale reclamantelor nu vizează de fapt normele HG nr. 826/2016 ce fac obiectul cauzei, norme prin care doar se execută obligaţia stabilită prin OUG, de stabilire a valorii unui plafon maxim al tarifelor de primă RCA, în raport de criteriile reglementate de Norma ASF nr. 37/2016. Astfel, criticile sunt străine de actul normativ contestat, urmând astfel a fi respinse ca neîntemeiate în raport cu obiectul acțiunii în anulare”, se arată în motivarea instanței.