Planul fiscal pe care ministrul Finanțelor îl va trimite la Bruxelles: măsuri pentru reducerea deficitului, menținerea cotei unice de impozitare

România își propune să reducă ponderea deficitului din Produsul Intern Brut (PIB) cu câte 0,74% în fiecare din următorii șapte ani, atât prin ajustarea cheltuielilor, limitarea risipei, cât și prin îmbunătățirea colectării veniturilor, arată cel mai recent document de lucru de la Ministerului Finanțelor Publice (MFP), obținut de Gândul, privind Planul fiscal pe care șeful instituției, Marcel Boloș, îl va trimite la Comisia Europeană până la finalul săptămânii viitoare. Aici este inclus din unul dintre punctele-cheie care au fost intens dezbătute în ultima perioadă, și anume menținerea cotei unice de impozitare.

Planul fiscal la care Ministerul Finanțelor lucrează în prezent include un set de zece obiective majore menite să asigure stabilitatea financiară, potrivit documentului de lucru obținut de Gândul. Varianta finală va fi trimisă la Bruxelles până pe 25 octombrie, termenul-limită fiind finalul anului, conform oficialilor MFP.

Cele 10 obiective principale asumate de România în Planul Fiscal

Planul structural fiscal pe termen mediu (PFSTM) este documentul fundamental al României care asigură stabilitatea financiară pe termen lung, reducerea deficitului bugetar și încadrarea datoriei publice în limitele asumate Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. PFSTM cuprinde un set de măsuri economice și bugetare pe care Guvernul și le asumă să le îndeplinească pentru scăderea treptată a deficitului bugetar până la 3% din PIB, astfel încât să ajungă la un nivel sustenabil, acceptat la nivel european, se arată în documentul MFP.

Planul urmărește o ajustare a deficitului bugetar pe șapte ani, în conformitate cu Regulamentul Consiliului 2024/1263. Pentru a atinge acest obiectiv, planul combină reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu reforme suplimentare, toate aliniate la cerințele articolelor 13 și 14 ale regulamentului, care subliniază responsabilitatea fiscală, reformele structurale și sustenabilitatea economică.

1. Reducerea deficitului bugetar

Planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerințele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB.

Consolidarea sustenabilității finanțelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuți în TFUE respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de sub 60% din PIB.

2. Protejarea investițiilor

Planul prevedere asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 mld euro precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 mld euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB.

Evoluție cheltuieli cu investițiile în perioada 2024-2031:

2024: 120 mld lei (6,79% din PIB)

2025: 149,9 mld lei (7,87% din PIB)

2026: 158,3 mld lei (7,73% din PIB)

2027: 144,5 mld lei (6,58% din PIB)

2028: 143,1 mld lei (6,09% din PIB)

2029: 144,7 mld lei (5,77% din PIB)

2030: 144 mld lei (5,38% din PIB)

2031: 142,8 mld lei (5,02% din PIB)

Total: 1.147,3 mld lei

„Ca element de noutate, planul prevede crearea cadrului legal pentru susținerea investițiilor strategice în economie pentru industria prelucrătoare, scopul fiind de a asigura tranziția verde și digitală pentru industria prelucrătoare din România precum și de a crea accesul la granturi alocate din bugetul de stat în funcție de specificul investițiilor, la facilități fiscale, acces la utilități publice și accesul la autorizarea investițiilor necesare prin debirocratizarea sistemului de acordarea a avizelor și acordurilor specific pentru acele categorii de investiții care depășesc valoarea de 150 mil euro”, se arată în document.

3. Eficitizarea cheltuielilor și introducerea indicatorilor de performanță pentru cheltuieli

Planul urmărește creșterea eficienței, transparenței și responsabilității fiscale în utilizarea fondurilor publice. Pentru acest obiectiv se vor introduce măsuri menite să controleze depășirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor și să extindă achizițiile centralizate.

Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi asociată cu indicatori de performanță. Scopul acestora este de a evalua eficiența și impactul real al cheltuielilor bugetare și de a ajusta resursele alocate în funcție de rezultate. De asemenea, o componentă cheie a planului este digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor publice, ceea ce va conduce la o mai bună monitorizare, transparență și eficiență.

„Dincolo de acestea, se va construi o bază de date care urmărește costurile medii ale instituțiilor publice. Oferind un punct de referință pentru cheltuielile publice, baza de date ajută la identificarea deviațiilor și a cheltuielilor excesive. În acest sens, prin utilizarea informațiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituțiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creșteri de costuri de peste 20% față de medie, reforma limitează risipa și impune o justificare riguroasă pentru orice depășire semnificativă”, potrivit documentului de lucru.

4. Predictibilitate pentru sistemul fiscal

Planul urmărește asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031 determinate de implementarea jalonului 207 din PNRR privind reforma fiscală dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente anual cu un procent de minim 0,5% din PIB.

5. Menținerea cotei unice de impozitare și protejarea microintreprinderilor

Planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, ceea ce reprezintă un punct central al politicii fiscale adoptate de stat.

„Această abordare asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, ușor de administrat și predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să își mențină beneficiile fiscale existente. Aceasta este o măsură menită să susțină sectorul micilor afaceri, care joacă un rol important în economie”, se arată în document.

6. Aplicarea unui model nou de finanțe publice

Planul prevede un nou model de finanțe publice ale României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente de funcționare ale Statului Român din veniturile operaționale (curente) întrucât deficitul activității curente a Statului determinat de nevoia de fonduri publice pentru funcționarea serviciilor publice este de 0% în anul 2029, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni ESA să fie alocat pentru finanțarea cheltuielilor cu investițiile.

7. Reducerea dependenței companiilor de stat de sprijin bugetar

Planul urmărește să reducă subvențiile și alte forme de sprijin din partea bugetului de stat pentru companiile de stat. Acestea vor fi încurajate să își îmbunătățească eficiența și să-și genereze veniturile necesare pentru a funcționa autonom, fără a depinde de fonduri publice.

8. Consolidarea capacității de administrare a patrimoniului public

Reformele vizează îmbunătățirea gestionării patrimoniului public deținut de companiile de stat, asigurând o mai bună utilizare a activelor și reducând costurile asociate gestionării ineficiente a resurselor publice.

Prin actualizarea periodică a tarifelor pentru serviciile publice, pe baza unor formule de indexare anuale, reforma urmărește alinierea acestora la nivelul tarifelor practicate în Uniunea Europeană. Totodată, se va asigura un sistem de valorificare eficientă a activelor disponibile, astfel încât acestea să fie utilizate în mod optim, contribuind la creșterea veniturilor și la reducerea cheltuielilor inutile.

9. Reducerea cheltuielilor operaționale ale companiilor de stat

„Se vor introduce măsuri de reducere a cheltuielilor operaționale în companiile de stat, inclusiv prin optimizarea utilizării resurselor, reducerea consumurilor inutile și renegocierea contractelor cu furnizorii. Această abordare va permite îmbunătățirea eficienței economice a acestor entități”, potrivit documentului MFP.

10. Reformarea achizițiilor publice

Se va implementa un sistem de achiziții publice centralizat, care va permite obținerea unor condiții contractuale mai favorabile, prin consolidarea cererilor la nivel național. Aceasta va duce la reducerea riscurilor legate de corupție și ineficiență.

Se vor introduce normative de cheltuieli care să urmărească reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcționare ale principalelor categorii de servicii publice, pe baza costurilor medii pentru bunuri și servicii calculate prin intermediul bazei de date cuprinzând informațiile din RO e-Factura, se arată în documentul MFP.

Sursa foto: Facebook/Ministerul Finanțelor

Citiți și:

VIDEO UPDATE | Guvernul a adoptat BUGETUL pe 2024, după o ședință amânată de mai multe ori / Marcel Ciolacu: „O să facem un buget noaptea ca hoții”

Bugetul de stat pe 2024 a fost rectificat de Guvern. Ce instituții primesc mai mulți bani

CE aprobă evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României / AVERTISMENT privind posibilitatea suspendării parțiale a plăților