Planul Național de Redresare și Reziliență a fost trimis la Comisia Europeană în varianta extinsă. Care sunt următorii pași
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis Comisiei Europene toate componentele extinse ale Planului Național de Redresare și Reziliență, unele fiind în forme mai avansate. România propune în negocierile cu Bruxellesul proiecte de investiții și reformă până în anul 2026 ce însumează apropape 41,5 miliarde de euro, respectiv 142% față de alocarea României prin acest mecanism instituit la nivel european.
Toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență au fost transmise Comisiei Europeana, la finalul săptămânii trecute, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, luni, printr-un comunicat de presă.
Potrivit instituției, fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele se află la a doua sau a treia iterație, care includ comentariile Comisiei la versiunile trimise anterior. Componentele mai avansate sunt transporturile și educația.
Termenul-limită pentru transmiterea formei finale este data de 30 aprilie, după care încep oficial negocierile oficiale cu Comisia Europeană, pentru două luni, apoi cu Consiliul European, în iulie și august.
Cristian Ghinea: „Nu e un exercițiu ușor”
Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor. Rezumatele de componente din PNRR, adoptat de Guvern, sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, jaloane de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.
Componentele PNRR sunt dezvoltate de către ministerele de linie, cu asistența MIPE, care a fost mandatat să negocieze cu Comisia Europeană. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat componentele la Bruxelles, între 12 și 16 aprilie, luni având programate întâlniri la Bruxelles cu comisarii Margrethe Vestager, Adina Vălean și Elisa Ferreira.
„Mulțumesc întregii echipe din MIPE și echipei extinse din ministerele de linie pentru implicare, e un volum imens de muncă, peste 1000 de pagini, cu multe argumente și detalii tehnice. (…) Am spus la dezbaterea parlamentară încă de acum 2 luni că după etapa de exprimare a dorințelor urmează un duș rece: acum trebuie să avem costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ținte și jaloane amănunțite. Nu e un exercițiu ușor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă”, a declarat Cristian Ghinea.
Graficul de lucru cu Comisia Europeană
Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început și se desfășoară în următorul proces:
- a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.
- b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.
- c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.
- d) După aproximativ cinci zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.
- e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.
- f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.
Care sunt componentele și alocările propuse
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost adoptat, miercurea trecută, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează instituția pentru a desfăşura negocierile pe document cu Comisia Europeană.
În ultima variantă a PNRR, România propune o alocare de aproape 41,5 miliarde euro, reprezentând 142% din alocarea României atât din granturi cât și împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcției publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat și introducerea venitului minim de incluziune. Proiectele trebuie finalizate, fără posibilitatea de extindere, până la finalul anului 2026.Alocarea României este de 14,248 miliarde de euro sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde de euro sub formă de împrumuri, însumând 29,2 miliarde euro.
Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), în valoare toală de 672,5 miliarde de euro, este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Regulamentul a fost aprobat la nivel european pe 12 februarie 2021.
PNRR este structurat pe cei șase piloni stabiliți la nivel european, care include 31 de componente, cu un bugetul inițial de negociere de 41,461 miliarde de euro.
Pilonul I – Tranziția verde
- I.1. Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, desecări-drenaje, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă – 4 miliarde de euro
- I.2. Împădurim România și protejăm biodiversitatea – 1,5 miliarde euro
- I.3. Managementul deșeurilor și economie circulară – 1,3 miliarde euro
- I.4. Transport feroviar și mobilitate urbană – 5 miliarde euro
- I.5. Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică – 2,2 miliarde euro
- I.6. Energie regenerabilă și eficiență energetică – 1,3 miliarde euro
Pilonul II – Transformarea digitală
- II.1. Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC – 2,112 miliarde euro
- II.2. România Educată – Digitalizarea educației – 780 milioane euro
- II.3. Broadband și 5G – 650 milioane euro
Pilonul III – Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii
- III.1. Reforma sistemului de pensii – 100 milioane euro
- III.2. Modernizarea și consolidarea sistemului financiar-fiscal – 856 milioane euro
- III.3. Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat – 2,275 miliarde euro
- III.4 România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional – 630 milioane euro
- III.5. Cercetare, Dezvoltare și Inovare – 510 milioane euro
- III.6. Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi – 600 milioane euro
- III.7. România Creativă (industrii creative) – 77 milioane euro
- III.8. Transport rutier și autostrăzi – 4,5 miliarde euro
Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială
- IV.1. Fondul de reziliență pentru localități – 4 miliarde euro
- IV.2. Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace – 400 milioane euro
- IV.3. Infrastructură socială și cămine de bătrâni – 250 milioane euro
- IV.4. România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate – 120 milioane euro
- IV.5. România Atractivă- 400 milioane euro
Pilonul V – Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională
- V.1. Fondul pentru spitale. Creșterea accesului la sănătate – 3 miliarde euro
- V.2. Reziliență în situații de criză – 700 milioane euro
- V.3. România Educată – Infrastructură școlară și universitară – 2 miliarde euro
- V.4. Încurajarea formalizării muncii, economie socială și introducerea venitului minim de incluziune – 647 milioane euro
- V.5. Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției – 148 milioane euro
- V.6. Fondul de reziliență a societății civile – 100 milioane euro
Pilonul VI – Politici pentru generația următoare, copii și tineri
- VI.1. România Educată – Program Național pentru reducere a abandonului școlar – 636 milioane euro
- VI.2. Granturi pentru tineret și sport – 300 milioane euro
- VI.3. România Educată – Programul Național pentru Creșe – 370 miliooane euro