Plata taxelor și impozitelor cu cardul ar putea duce la reducerea economiei subterane cu 5%. Câți bani țin românii în prezent pe card

Economia subterană, cea care nu contribuie la bugetele statului cu taxe și impozite, va „înghiți” anul acesta aproape o treime din economia reală a României. O soluție pentru combaterea acestui fenomen ar putea fi achitarea unor contribuții cu cardul, susțin reprezentanții companiei de plăți Visa Europe.

Astfel, economia subterană va atinge în 2013 nivelul de 28% din PIB, al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu comandat de Visa Europe. Compania a propus marți o strategie de promovare a plăților către stat cu cardul, măsură care ar putea duce în următorii patru ani la o scădere cu 5% în PIB a economiei subterane. Reprezentanții Visa argumentează că plățile în numerar încurajează evaziunea fiscală pentru că sunt mai dificil de verificat, în timp ce plățile electronice „lasă urme”, ceea ce permite o supraveghere și un control mai facil.

„Economia subterană este o barieră imensă în eficientizarea administrației publice și în creșterea veniturilor la stat. De ce? Pentru că încurajează foarte mult și este aliata în principal a fluxurilor de numerar. Este în același timp ramforsată de masa monetară foarte mare de numerar și creează în continuare considerațiile pentru creșterea masei monetare de numerar. Relația dintre aceasta este foarte bine definită, invers proporțională în sensul în care o economie subterană este cu atât mai mare cu cât proporția plăților electronice este mai mică în economia unui stat. Ca urmare, o creștere cu 10% pe an, pentru patru ani consecutivi determină scăderea economiei subterane cu până la 5%”, a declarat Cătălin Crețu, director general România Visa Europe.

Legătura dintre economia subterană și plățile electronice: În graficul de mai jos se poate observa că în statele în care economia nefiscalizată are un procent ridicat în PIB, numărul tranzacțiilor electronice, fie online, fie cu cardul, sunt mai scăzute.

Sursă: The Shadow Economy in Europe 2013, The Shadow Economy in Europe 2013, Friedrich Scheneider, A. T. Kearney

Reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) susțin că încurajează extinderea plăților electronice.

„Ținem banii cash aici tocmai pentru a încerca să sprijinim ideea de a fi mai puțini bani cash în economie pentru că până la urmă nu baza monetară dorim să o multiplicăm, ci masa, masa care poate să circule și în alte forme și încurajăm să circule în mai multe forme din mai multe motive, unele de natură mai polițienească, unele de natură mai soft, mai economică. În orice caz, poate că principalul motiv, pentru că până la urmă folosirea instrumentelor electronice de plată ușurează viața fiecăruia dintre cetățeni”, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.

În opinia lui, promovarea plăților electronice va contribui la reducerea semnificativă a economiei subterane și va sprijini efortul insitituțiilor publice de a combate operațiunile de spălare de bani.

„Privind cu realism către stadiul actual al funcționării administrației publice din acest punct de vedere care este un stadiu în cel mai politicos mod spus incipient, în care noi ca și contribuabili avem numeroase dificultăți de a ne raporta la administrația publică prin mecanisme electronice. Facem vizite dese, facem plimbări intense prin sediile administrației publice care se ocupă cu colectarea de bani. Vă spun foarte clar că există un sprijin cât se poate de puternic din partea noastră”, a spus Olteanu.

Evoluția economiei subterane în România, ca procent în PIB

Sursă: The Shadow Economy in Europe 2013, The Shadow Economy in Europe 2013, Friedrich Scheneider, A. T. Kearney

Viceguvernatorul BNR s-a referit și la decizia de dată de Curtea Constituțională în 2009, privind neconstituționalitatea plății salariilor bugetarilor pe card.

„Am aflat cu bucurie că în România este neconstituțional să fie obligatorie plata salariilor pe card. Suntem cea mai constituțională țară din Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Poate singura. În celelalte țări nu s-a constatat o asemenea neconstituționalitate. Vă asigurăm însă că suntem suficient de inteligenți și de sofisticați ca să găsim mecanisme prin care să încurajăm plățile prin intermediul cardurilor, prin intermedii chiar mai sofisticate chiar și în acest cadru care are grijă pe de o parte de constituționalitate, pe de altă parte de protejare a datelor personale”, a spus Olteanu.

Românii țin 30 de miliarde de euro anual pe carduri

Românii țin anual pe carduri circa 30 de miliarde de euro, a explicat Crețu, cu privire la schimbările obiceiurilor de plată ale populației.

„În România sunt în momentul de față aproximativ 30 de miliarde de euro pe carduri, anual. Din aceștia, vorbim de aproape o treime din consumul personal al țării, din banii de pe carduri, ca număr de tranzacții ne apropiem ca una din două tranzacții să fie plată efectivă, ceea ce este un avans considerabil (…) Nu vorbim despre schimbarea unui detergent cu altul, vorbim de modul de relaționare a oamenilor față de bani”, a arătat directorul pentru România a Visa Europe.

Potrivit estimărilor companiei pe care o conduce, românii care au posibilitatea să-și plătească taxele și impozitele locale electronic vor efectua anul acesta 344.000 de tranzacții, însumând 35 de milioane de euro către bugetele locale. Suma reprezintă însă „foarte puțin având în vedere volumul imens de plăți către stat”, susține Crețu. În prezent, 180 de primării din România au implementat sisteme de plată cu cardul.

Statul încasează doar 13% din TVA-ul de 24%

Visa a lansat marți „Strategia națională de încurajare și promovare a plăților cu cardul în sectorul public”.

Obiectivele strategiei sunt reducerea economiei subterane cu 5% în decurs de 4 ani, creșterea gradului de colectare a veniturilor la PIB la 40%, media UE, în 4 ani și economisirea unui miliard de lei în distribuția beneficiilor sociale în 5 ani. Acestea ar putea fi realizate dacă plățile electronice către stat ar crește cu 10% pe an, timp de patru ani, susțin reprezentanții companiei.

Gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat este de 32,9% din PIB. În ceea ce privește veniturile locale, acesta variază între 20% în cazul amenzilor și 96% în cazul taxei de timbru.

Totodată, gradul de eficiență a colectării TVA se situează la 56%, față de 72% în Slovenia sau 71% în Bulgaria.

Întrebat de gândul dacă sistemul de plăți electronice s-ar putea extinde și la Fisc, Cătălin Crețu a precizat că întâi trebuie rezolvată problema comisionului de tranzacționare.

„HG 1235 permite suprataxarea contribuabilului și anume de a forța contribuabilul să plătească un comision atunci când vine să-și plătească taxele și pe care noi considerăm că intră în contradicție cu OUG 113 care a implementat în România directiva serviciilor de plăți a Uniunii Europene și care spune că beneficiarul unei plăți fie că este comerciant, fie că este sector public nu poate solicita un preț mai mare plătitorului în funcție de instrumentul de plată folosit”, a spus Crețu.

Claudiu Doltu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), a precizat că problema se poate rezolva, însă aceasta nu a ajuns încă pe agenda ministerului.

„E o problemă în care, să fim rezonabili, discutăm de un comision. Oricine în lumea asta știe că dacă trebuie să rezolvi ceva ai și de detalii mai de genul aceste pe care trebuie să le discuți. Dacă nu le discuți, nu se rezolvă. Dar eu nu știu, de aproape un an de când sunt în Ministerul Finanțelor, subiectul acesta nu a apărut pe agendă (…) Subiectul extinderii instrumentelor moderne de plată nu a fost suficient de sus pe agendă încât să-și găsească și o rezolvare”, a spus Doltu.

Stimulente fiscale pentru comercianții care promovează plata cu cardul

Visa va prezenta strategia pentru promovarea plăților cu cardul Comisiei Europene (CE) și Fondului Monetar Internațional (FMI) cu propunerea de a oferi anumite stimulente fiscale, sub formă de TVA redus sau alte facilități, pentru comercianții din domeniile dominate de economia subterană.

„O reducere cu 5 puncte procentual a cotei de TVA în aceste domenii ar duce la o creștere a colectării TVA calculată, estimată de noi, de până la trei miliarde de lei”, a arătat Cătălin Crețu.

Domeniile cele mai afectate de economia subterană

Sursă: The Shadow Economy in Europe 2013, The Shadow Economy in Europe 2013, Friedrich Scheneider, A. T. Kearney

Doltu nu este însă de acord cu estimările Visa.

„Să nu ne facem niciunul dintre noi iluzii cum că stimulentele de natură fiscală ar ajuta foarte mult acest proces. Nu cred în asta”, a spus el.

„Nu cred că e un drum care duce undeva. A doua condiție care este foarte importană. Aș fi foarte atent în toate demersurile pe care le am să nu apară senzația sau suspiciunea că statul ar putea, prin deciziile pe care le ea sau prin măsuri legislative, să creeze avantaje pentru cineva și nu pentru toată lumea. Rămân la convingerea că nu este neaparat o legătură directă între utilizarea plăților sau sistemelor moderne de plăți și veniturile bugetare deși poate fi una dintre măsuri mai ales dacă ne gândim la evaziunea fiscală”, a mai arătat el.