PLATFORMA TRANSOCEAN a ajuns în Marea Neagră. Forajul va începe în 2025. Primele gaze din perimetrul Neptun, în 2027

Publicat: 17 11. 2024, 15:23
Actualizat: 17 11. 2024, 15:27

Transocean Barents, platforma de foraj offshore contractată pentru proiectul Neptun Deep, a ajuns la Constanța. Este primul pas pentru începerea exploatării de gaze din Marea Neagră. Proiectul este complementar pentru independența României de gazele rusești, alături de rezervele terestre. De asemenea, va reduce dependența Europei de gazele lichefiate din Orient și SUA. Forajul va începe în 2025, iar primele gaze vor fi exploatate în 2027.

Această platformă este o minune inginerească, construită să fie operațională atât la adâncimi mici, cât și la mii de metri sub apă, postează ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Transocean Barents a ajuns în siguranță la Constanța după o călătorie de 18 zile. A plecat din Cartagena, Spania, la sfârșitul lunii octombrie și a trecut pe sub podurile din strâmtoarea Bosfor, ceea ce a necesitat coborârea turlei, o premieră mondială pentru Transocean și acest tip de platformă.
Înainte de plecarea ei din Cartagena, Transocean Barents a trecut prin modificări structurale majore pentru a permite operațiunea de rabatare a turlei. În total, a fost nevoie de aproximativ 750.000 de ore de muncă și 8 luni pentru a pregăti Transocean Barents pentru călătoria în Marea Neagră, comunică OMV Petrom.

Obiectivul este ca noi să începem forajul în primul trimestru al anului viitor, iar până în 2027 ar urma să înceapă producţia,  preciza Alfred Stern, șeful OMV în urmă cu aproape o lună.

Independență energetică pentru România și UE

Acesta un proiect cu adevărat important, nu numai pentru România, ci pentru UE în ansamblu. Acesta este cel mai mare proiect de dezvoltare a gazelor din UE-27. România poate deveni independentă şi chiar exportator de gaze”, a subliniat Alfred Stern, potrivit sursei citate.

Sosirea platformei de foraj Transocean Barents în portul românesc de la Marea Neagră confirmă eforturile realizate de cele două companii, cu susținerea Ministerului Energiei, pentru realizarea acestui proiect care va asigura independența și securitatea energetică a României din perspectiva gazelor naturale, confirmă și Burduja.
Această platformă va realiza forajul celor 10 sonde de exploatare din perimetrul Neptun Deep. Eforturile de a avea această platformă de foraj în Marea Neagră pentru implementarea proiectului confirmă respectarea angajamentelor asumate în sectorul coordonat de Ministerul Energiei.

Rezervele estimate, 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz (prin filiala sa Romgaz Black Sea Limited), fiecare companie având o cotă de participare de 50% la proiect. Investițiile necesare fazei de dezvoltare însumează, cumulat, până la 4 miliarde de euro.
Producția totală este estimată la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Primele livrări de gaze sunt așteptate în 2027.
În urma deciziei de investiție din iunie 2023, au fost semnate acorduri de execuție cu mari companii internaționale: instalația de foraj Transocean Barrents a fost contractată pe o perioadă minimă de un an și jumătate, serviciile integrate de foraj urmând a fi furnizate de Halliburton România.

Zece sonde și trei sisteme submarine de producție

Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor comerciale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme submarine de producție și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și stația de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului.
După sosirea în România, platforma de foraj marin va trece prin lucrări de pregătire precum ridicarea turlei și instalarea echipamentelor de foraj pentru viitoarea misiune: forajul sondelor de producție din proiectul Neptun Deep.

Citiți și: Șeful OMV, despre stadiul NEPTUN DEEP: „Platforma de foraj Transocean este deja în drum spre Marea Neagră”