PONTA, 3 ANI ȘI 4 RESTANȚE LA ECONOMIE

România a ieșit în 2013 din procedura de deficit excedent, ceea ce înseamnă că diferența dintre veniturile pe care statul le colectează și cheltuielile pe care le are nu a mai fost considerată de oficialii de la Bruxelles îngrijorătoare, de natură să afecteze stabilitatea finanțelor publice. Relevant pentru viitorul României este și modul în care s-a reușit menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. S-au colectat mai mulți bani la buget, s-au redus cheltuielile publice sau ambele?

Din consultarea datelor publice reiese că România nu a făcut în ultimii trei ani progrese considerabile în ceea ce privește colectarea banilor la buget, ajustările realizându-se în principal prin tăierea de cheltuieli, multe dintre acestea de la capitolul investiții.

În 2014, veniturile colectate la buget au însumat 33,4% din PIB, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, unde media de anul trecut a fost de 45,2% din PIB, reiese din cele mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al UE. Procentul este în ușoară creștere față de cel consemnat în 2013, când la trezoreria statului s-au strâns venituri în valoare de 33% din PIB. Pe de altă parte, rezultatul este mai slab decât cel consemnat în 2012, când veniturile au reprezentat 33,5% din PIB. Ponderea veniturilor bugetare în PIB este indicatorul care exprimă atât capacitatea administrativă a statului de a colecta taxele și impozitele, cât și nivelul general al fiscalității.

În aceeași perioadă, România a reușit să reducă cheltuielile la 36,4% din PIB în 2012, 35,2% în 2013, respectiv 34,9% anul trecut. De suferit au avut, însă, investițiile publice.

Cele mai mici investiții din ultimii șapte ani

Investițiile statului, respectiv banii cheltuiți de administrația centrală și de cea locală, au coborât în ultimii trei ani la niveluri minime record, fiind chiar mai mici decât banii cheltuiți în acest scop pe timp de criză. Investițiile reprezintă unul dintre principalele motoare ale economiei și sunt de natură să asigure creștere economică pe termen lung.

În 2012, spre exemplu, cheltuielile de capital au fost de 19,3 miliarde de lei, mai mici decât în perioda de criză. În 2010, când economia s-a contractat cu 1,1% din PIB, cheltuielile de capital au însumat 19,4 miliarde de lei, iar în 2009, când creșterea economică a fost de -6,6% din PIB, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a raportat cheltuieli de capital de 21,9 miliarde de lei.

Despre importanța investițiilor publice asupra creșterii economice puteți citi, mai pe larg, aici

Investițiile statului au continuat să scadă, ajungând în 2013 la 17,9 miliarde de lei, iar în 2014 la 17,1 miliarde de lei, cel mai scăzut nivel al ultimilor șapte ani.

Trendul pare să se fi păstrat și în 2015. În primele trei luni ale acestui an, statul a plătit 1,3 miliarde de lei pentru investiții, cu 24,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2014, reiese din execuția bugetară aferentă perioadei ianuarie-martie 2015.

Sursă: MFP

O altă sursă de finanțare a investițiilor o reprezintă fondurile europene. În 2012, statul a plătit sub formă de cofinanțări 13,2 miliarde de lei, cu peste un miliard de lei mai puțin decât planificase conform programului anual actualizat. Mai mult, în același an, sumele decontate de Comisia Europeană și vărsate la bugetul statului au fost de 7,9 miliarde de lei, cu 28,3%, respectiv 3,1 miliarde de lei, mai puțin decât anticipase Guvernul.

Un an mai târziu, statul a cheltuit ceva mai mult pentru cofinanțări, respectiv 14,2 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult decât în 2012, dar cu 1,4 miliarde de lei mai puțin decât anticipase. Nici la capitolul decontări socoteala din târg nu s-a potrivit cu cea de acasă. Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și Prefinanțare au fost de 9,1 miliarde de lei, în creștere cu 1,1 miliarde față de 2012, dar cu 2,6 miliarde de lei mai mici decât se aștepta executivul.

Fondurile europene sunt un capitol „delicat” pentru bugetul statului. Decontările de la Comisie figurează la venituri în timp ce cofinanțările la cheltuieli. Prin urmare, dacă decontările sunt mai mici decât cofinanțările, deficitul bugetar crește. Prin urmare, este recomandat să existe un echilibru. Din execuția bugetară reise că atunci când sumele primite de la UE au fost mai mici decât cele anticipate, executivul a redus și cofinanțările pentru a nu avea probleme la deficit.

O analiză pe larg asupra felului în care a reușit România să atragă fonduri europene găsiți aici.

Cum am reușit totuși să avem creștere economică

În ultimii trei ani, creșterea economică din România a fost „salvată”, pe rând, de sectorul IT&C, de agricultură, respectiv de un avans modest al mai multor sectoare printre care industria, IT&C sau intermedierile financiare.

În 2012, economia a înregistrat un avans de 0,6% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avut cea mai semnificativă contribuție pozitivă la avansul economiei, aportul la creșterea economică fiind de 3,8%. Pe de altă parte, agricultura, industria și construcțiile au influența negativ creșterea economică, acestea având contribuții de -1,7%, -2,1%, respectiv -0,1%.

Anul următor, creșterea economică a fost de 3,4% din PIB, în principal ca urmare a unui an agricol foarte bun. Agricultura a avut o contribuție de 1,4%, în timp ce aportul industriei a fost de 0,9%, iar al sectorului construcțiilor de 0,4%, reiese din datele semidefinitive ale Statisticii.

Anul trecut, economia a crescut cu 2,8% din PIB față de 2013. Agricultura a avut de această dată o contribuție modestă, de 0,1%, la creșterea PIB-ului, în timp ce aportul industriei a fost similar cu cel din 2013, de 0,9%.

Evoluția creșterii economice în timpul celor trei ani de mandat Ponta

Sursă: Institutul Național de Statistică (INS), Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2015 și proiecția acesteia pe anii 2016-2018

Locuri de muncă puține și prost plătite

Guvernul Ponta a promis un milion de noi locuri de muncă în patru ani. Din datele INS reiese că această promisiune va fi greu de îndeplinit. În 2013, numărul mediu de salariați a crescut cu 689 de persoane, un avans de 0,02% față de 2012.

Mai multe, din dinamica analizată de INS reiese că aceste noi locuri de muncă sunt, cu excepția celor din IT&C, sezoniere și prost plătite, în timp ce numărul de salariați din industrie-cheie pentru dezvoltarea României continuă să scadă.

Ce am pierdut

Numărul de angajați din industrie a scăzut cu circa 10.380 de persoane, respectiv 0,8%, de la 1,29 de milioane de persoane în 2012, la 1,28 de milioane de persoane în 2013.

O scădere semnificativă, mai ales în raport cu numărul total de angajați din domeniu, s-a înregistrat în cazul persoanelor care desfășoară activități de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Aici, numărul mediu de salariați a scăzut cu 7.000 de persoane, mai exact 10,2%, de la 68.200 în 2012 la 61.200 în 2013.

O scădere și mai accentuată decât cea din industrie s-a înregistrat în construcții, de 3%. Numărul de locuri de muncă a scăzut în 2013 cu 10.712, la 345.567.

Ce am câștigat

Cele mai multe locuri de muncă au fost câștigate, în 2013, în zona activităților de servicii administrative și a activităților de servicii de suport, respectiv 9.476, o creștere 4,1% față de 2012.

Din codul CAEN reiese că în această categorie sunt incluse persoanele care desfășoară activități de închiriere și leasing cu autovehicule, bunuri personale și gospodărești, activități de plasare a forței de muncă, activități în turism (agenții sau tur-operatori), activități de protecție și gardă, activități de peisagistică și activități de secretariat. Ei câștigau, la nivelul lunii noiembrie 2014, un salariu mediu net lunar de circa 1.300 de lei, cu 25,4% mai puțin decât media națională, reiese din datele INS.

IT&C-ul s-a clasat pe locul al doilea în clasamentul domeniilor cu cele mai mari creșteri ale numărului de salariați. Astfel, în domeniul informațiilor și comunicațiilor, numărul mediu de salariați a crescut în 2013 cu 8.029 de persoane, respectiv 6,8%, ajungând la aproape 126.000 de persoane.

O creștere mai însemnată a numărului de salariați s-a înregistrat și în industria ospitalității. Numărul de locuri de muncă din hoteluri și restaurante a crescut, în medie, cu 4.546, respectiv 3,8%, ajungând la circa 119.800, potrivit datelor INS. Aceste locuri de muncă sunt, în general, mai prost plătite și au un caracter sezonier (vara apar pe litoral, iar iarna în stațiunile montane). La nivelul industriei, salariul mediu net era în noiembrie de 1.033 de lei, cu 40,7% mai puțin decât media de la nivel național, de 1.743 de lei.

Cursul de schimb leu/euro

În 2012, cursul mediu de schimb calculat de Banca Națională a României (BNR) a fost de 4,456 lei/euro, în creștere cu 5,1% față de referința medie a băncii pentru anul anterior.

Suspendarea președintelui Traian Băsescu și tensiunile politice din vara lui 2012, an în care au avut loc alegeri locale și parlamentare, au dus la deprecierea leului în raport cu moneda unică europeană. Cursul a atins un nou maxim istoric, de 4,6481 lei/euro, în data de 3 august 2012.

În 2013, valoarea medie a cursului de schimb a scăzut cu 0,8%, la 4,419 lei/euro, iar în 2014, referința medie anuală a fost de 4,4446, în creștere cu 0,5% față de 2013.

Cel mai bun curs consemnat în timpul guvernării Ponta a fost de 4,3072 lei/euro, referință afișată de BNR în data de 3 mai 2013.

Sursă: Banca Națională a României (BNR)

Inflația

Sursă: Banca Națională a României (BNR)

Investiții străine: Unde și cât au investit străinii

În 2013 s-a consemnat cel mai ridicat nivel al investițiilor străine direct de după criză, respectiv 2,71 de miliarde de euro. Investițiile străine directe au două componente. Una se referă la capitalurile proprii, adică la banii pe care companiille „mamă” le investesc în cele din România, iar cea de-a doua la creditul net, adică la banii pe care grupurile străine le împrumută întreprinderilor pe care le dețin la noi în țară.

Capitalurile proprii pot fi investiții greenfield (investiții de la zero), fuziuni și achiziții (preluarea integrală sau parțială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenți), dezvoltare de firme (majorarea deținerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiție străină directă) sau restructurare de firme (finanțarea de către investitorii străini, prin aport de capital, a întreprinderilor investiție străină directă cu pierderi, în vederea rentabilizării lor).

În 2013, aproape 90% din valoarea toală a investițiilor străine directe, mai exact 2,42 miliarde de euro, au fost aporturi la capitalurile proprii, în timp ce creditul net a însumat 285 milioane euro.

Străinii au băgat cei mai mulți bani în industria prelucrătoare, circa 31,1% din totalul investițiilor străine directe fiind îndreptate către acest sector. În cadrul industriei prelucrătoare cele mai bine reprezentate ramuri au fost prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (5,9 la sută din total ISD), industria mijloacelor de transport (5,7 la sută), metalurgia (4,1 la sută), industria alimentară, a băuturilor și tutunului (4,0 la sută) și ciment, sticlă, ceramică (2,7 la sută), potrivit datelor Băncii Naționale.

Alte activități care au atras investiții din străinătate au fost intermedierile financiare și asigurările (14,2 la sută din totalul ISD), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (11,2 la sută), construcțiile și tranzacțiile imobiliare (9,8 la sută), dar și tehnologia informației și comunicațiile (6,9 la sută).

Principalii investitorii străini ai României provin din Olanda (14,6 miliarde de euro), Austria (11,4 miliarde de euro), Germania (6,7 miliarde de euro) și Franța (4,5 miliarde de euro). Ierarhie lor a rămas neschimbată din anul 2009.

Anul 2012 a fost primul an, de după criză, în care s-a consemnat o creștere a investițiilor străine directe. Acestea s-au ridicat la 2,13 miliarde de euro, în creștere cu 18,7% față de 2011. Cea mai mare parte a acestei sume, respectiv 62,8% a fost reprezentată de creditele acordate de compania-mamă întreprinderii din România, în timp ce participațiile nete ale investitorilor străini direcți la capitalul întreprinderilor investiție străină directă din România a fost de 795 de milioane de euro.

Anul trecut, investițiile străine directe au scăzut cu 10,6% față de 2013, la 2,43 miliarde de euro, de la un vârf de 2,71 de miliarde de euro atins în 2013 după declanșarea crizei economice.

Cel mai ridicat nivel al investițiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, când acestea au însumat 9,49 de miliarde de euro. Între 2003 și 2006 investițiile străine directe au crescut anual, ajungând la 5,18 miliarde de euro în 2004, 5,21 de miliarde de euro în 2005 și 9,05 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creștere la nivelul record din 2008. Începând cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investițiile scăzând abrupt până la 3,48 miliarde de euro în 2009 și la 2,2 miliarde de euro în 2010.

Datoria publică

La finele anului trecut, datoria publică a României se ridica la 295,5 miliarde de lei, echivalentul a 44,1% din PIB, în creștere cu 5,6 puncte procentuale față de 2012. La sfârșitul lui 2011, datoria guvernamentală și locală era de 222,7 miliarde de lei, respectiv 38,5% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

România s-a angajat să mențină datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

Evoluția dobânzilor