Ponta anunță că a decis să nu naționalizeze fondurile private de pensii. Cum vrea să schimbe legislația

„Singurii care au naționalizat total au fost ungurii, polonezii au o soluție de mijloc. Părerea mea a fost că soluția pentru fondurile private de pensii este de a le deschide către investiții în economie, nu doar către titluri de stat, și cred că este mai bine decât să le naționalizăm. Deci, eu personal, ca prim-ministru, am ales ideea de a lăsa fondurile private și de a găsi o soluție împreună cu Comisia Europeană și FMI de a deschide posibilitatea de investiții pentru fondurile private dincolo de a cumpăra titluri de stat, și către alte zone, către piața de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie”, a spus Ponta la România TV.

El a preciat că legislația va fi schimbată în acest sens.

În luna noiembrie a anului trecut, agenția MEDIAFAX a anunțat, prezentând scrisoarea de intenție convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internațional, faptul că Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii și impactul acestora asupra sistemului de pensii și a dezvoltării pieței de capital, precizând că urmărește reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.

„Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanța pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) și implicațiile acestuia pentru sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii, precum și asupra dezvoltării pieței de capital românești. Evaluăm, de asemenea, opțiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget”, se arată în scrisoarea de intenție convenită de Guvern cu FMI și Comisia Europeană, obținută de MEDIAFAX.

Aceeași formulare a fost păstrată și în scrisoarea convenită cu FMI la finele lunii februarie a acestui an.

Deși formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puțin scăderea cotei de contribuție atribuite fondurilor de pensii private obligatorii.

De altfel, mai multe surse au declarat atunci pentru MEDIAFAX că experții FMI au discutat cu autoritățile române posibilitatea de a îngheța sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, și chiar de a naționaliza integral sau parțial sumele deja strânse de acestea, așa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.

În prezent, cota de contribuție virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanților, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) și urmând să ajungă la 6%, cu o creștere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016.

De la lansare și până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanților, contribuții brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investițiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferența de 2,28 miliarde de lei reprezintă câștigul investițional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.

În ultimul an (septembrie 2012 – septembrie 2013), activele fondurilor de pensii Pilonul II și-au menținut creșterea accelerată, cu un ritm ușor peste 45%.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primele nouă luni ale acestui an la un număr total de 5,95 milioane de participanți, dintre care numărul celor care primesc lună de lună contribuții virate de către CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.

Din punct de vedere al performanțelor investiționale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor și până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%.

Primele contribuții la Pilonul II au fost virate în mai 2008.

Pentru Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuții au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri însumau la septembrie 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane.