Premierul Victor Ponta a adăugat că Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană agreează a treia rectificare bugetară din acest an.
„Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Nu am să înțeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătorești. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătorești definitive și irevocabile câștigate de profesori, de funcționari publici, de magistrați și este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităților locale”, a spus Ponta în ședința de guvern, în fața presei.
A treia rectificare bugetară din acest an va fi aprobată în ședința de miercuri a Guvernului, prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an și nu mai târziu de 30 noiembrie.
Rectificarea bugerară încalcă mai multe prevederi legale și arată incapacitatea Guvernului de programare și execuție a bugetului, privind în special investițiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arată totodată că plata în avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.
„Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanță de urgență), este dovada unei evidente incapacități administrative de programare și executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înțeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eșalonarea programată inițial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condițiile în care apare drept puțin probabil ca aceasta să ușureze construcția bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și din prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate și Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal.
Argumentul Executivului privind „excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creșterii încasării veniturilor bugetului general consolidat față de estimări și având în vedere situația favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014” este în mod evident fals, întrucât situația de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depășească substanțial estimările, ci pur și simplu nerealizării cheltuielilor cu investiții, arată Consiliul.
Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investițiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condițiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiții mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.
„Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situația este departe de a reflecta o bună gestiune si execuție a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacități la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiții publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie”, conform Consiliului.
Reprezentanții CF justifică această afirmație și prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condițiile în care programul de investiții publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.
Consiliul Fiscal este o instituție independentă, înființată prin legea responsabilității fiscal-bugetare, și compusă din cinci membri cu experiență în domeniul politicilor macroeconomice și bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naționale a României, Academiei de Studii Economice București, Institutului Bancar Român și Asociației Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
Consiliul Fiscal evaluează proiecțiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influența soldul bugetar, analizează execuția bugetară și măsura în care aceasta corespunde țintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă și viitoare.
A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiției, Agriculturii, Transporturilor, Educației, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Președinției, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%.
Rectificarea, efectuată în mod excepțional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidență un excedent de 0,29% din PIB față de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiași perioade a anului precedent, conform Executivului.
Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice pe întregul an de 2,6%, față de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.
Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menținându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei și ca pondere în PIB la 2,2%.