Ponta lansează programul electoral „POMANĂ CU DE TOATE”

La trei zile de la anunțarea înscrierii în cursa pentru Cotroceni, Victor Ponta face primele cadouri electorale. Lista a fost deschisă de pensionarii care au primit ilegal bani în plus și care fi beneficiarii amnistiei fiscale. „Probabil au greșit, dar nu au făcut-o ca să se îmbogățească”, a spus premierul, justificându-și măsura prin faptul că au existat cazuri de sinucideri atunci când oamenii au aflat că trebuie să restituie bani.

Ulterior, premierul și-a nuanțat declarațiile. Mai exact, cei vizați sunt pensionarii care dintr-o eroare administrativă a unui funcționar au primit bani în plus și care, potrivit legii, ar trebui să-i dea înapoi.

„În proiectul de lege se va spune foarte clar: ce nereguli s-au făcut până la ziua adoptării legii intră sub amnistie, cine greșește de acum încolo plătește”, a declarat vineri Ponta.

El a extins însă lista beneficiarilor. De amnistia fiscală vor beneficia și peste 12.000 de mame care au primit ilegal bani în plus. „Sub incidența legii vor intra toate acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin – fie pensii, fie cum au fost indemnizațiile pentru mame – în c.are, din erori – vorbesc de partea administrativă, partea penală nu intră la Guvern – trebuie să dea niște bani înapoi. (…) Curtea de Conturi s-a trezit acum că 12.000 de mame de acum 4-5-6 ani trebuie să dea niște bani înapoi. Mie mi se pare că este o interpretare greșită a Curții de Conturi, dar bineînțeles nu am voie, ei nu sunt în subordinea mea”, a spus premierul.

Asta nu este totul însă. Mamele vor avea posibilitatea ca în perioada în care primesc indemnizația pentru creșterea copilului vor putea lucra de acasă, fără ca veniturile să le fie suspendate. „Pentru a veni în sprijinul părinților, Guvernul propune modificarea ordonanței 111 privind acordarea indemnizației pentru creșterea copilului în felul următor: orice părinte care  beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului va putea să obțină venituri suplimentare din alte activități desfășurate acasă, îngrijind copilul, în sumă de 1500 de lei în decursul unui an de zile”, a anunțat ministrul Muncii, Rovana Plumb.

Nici premierul, nici ministrul nu au precizat care este suma care ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat în urma returnării banilor încasați fără drept și nici dacă împotriva funcționarilor care au calculat greșit se vor lua măsuri. De asemenea, dacă în cazul mamelor de amnistie ar urma să beneficieze 12.460, numărul pensionarilor nu a fost precizat.

Amnistia fiscală este doar ultima dintre măsurile luate de guvern care au un potențial electoral semnificativ. gândul vă prezintă lista acestora și numărul beneficiarilor

ElectoRATA – un milion de posibili beneficiari

În urmă cu o lună, Guvernul a aprobat o schemă de restructurare și eșalonare a ratelor la bancă, de care ar putea beneficia în jur de un milion de români care au credite imobliare. Persoanele eligibile, respectiv cei cu venituri medii brute de sub 2.200 de lei pe lună vor putea să solicite băncii reducerea ratelor cu până la 35%, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

După expirarea acestei perioade ei vor primi o deducere fiscală care să ajute la compensarea costurilor suplimentare pe care le vor suporta ca urma a prelungirii creditului. Practic, lunar, din venitul impozabil ar urma să se scadă suma de bani care a fost redusă din ratele lunare. Va rezulta astfel un impozit pe venit mai mic. Beneficiul lunar maxim ar fi de cel mult 144 de lei.

Consiliul Fiscal apreciază că impactul măsurii a fost cu mult supraevaluat de Finanțe care au calculat că, dacă toate persoanele eligibile vor apela la acest program și toate cererile vor fi aprobate, Guvernul va plăti 725,5 milioane de lei în 2016 și 757 de milioane de lei în 2017 sub formă de deduceri fiscale. Consiliul a precizat că este greu de estimat câte persoane vor apela la această măsură, dar și că există o „probabilitate ridicată ca impactul bugetar net să se situeze în partea inferioară a intervalului, adică mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul în care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru această facilitate sau nicio bancă nu ar aproba cererile de restructurare”.

Aproape jumătate din numărul total al celor care au luat credite imobiliare și de consum pe segmentul de retail s-ar încadra în acest program, respectiv 985.000 de persoane, potrivit unei analize realizată de Consiliul Fiscal, cifră similară cu cea înaintată de autorități.

Creșterea salariului minim – 670.000 de beneficiari

Salariul minim a mai fost majorat în două tranșe de la 800 la 850 de lei începând cu 1 ianuarie 2014 și 900 de lei începând cu 1 iulie 2014.

De această majorare au beneficiat circa 670.000 de angajați din sectorul concurențial, potrivit Hotărârii de Guvern.

Majorarea salariului minim este de natură să aducă mai multe venituri la buget, deoarece există alte dări la stat care se calculează în funcție de acest indicator, un exemplu în acest sens fiind amenzile de circulație. Pe de altă parte, o majorare a salariului minim aduce după sine cheltuieli mai mari pentru companii.

Majorări la ajutoarele sociale – 245.000 de beneficiari

Guvernul a majorat în vara anului trecut ajutoarele sociale destinate familiilor care au probleme financiare ca urmare a creșterii prețurilor la energie. Astfel, venitul minim garantat s-a majorat cu 13 la sută, în timp ce alocațiile de susținere a familiilor s-au mărit cu 30 de procente.

În luna martie a acestui an, peste 245.000 de persoane au beneficiat de ajutoare sociale, valoarea drepturilor acordate fiind de 56,6 milioane de lei. Spre comparație, în martie 2013, s-au acordat ajutoare sociale pentru circa 222.000 de persoane, valoarea acestora fiind de 43,3 milioane de lei. Astfel, sumele acordate persoanelor cu venituri foarte mici au crescut în martie cu 30% față de aceiași perioadă a anului trecut.

Aceste venituri se acordă lunar ca un ajutor social, pe bază de cerere și declarație pe proprie răspundere, însoțite de acte care dovedesc condițiile socio-economice ale persoanei sau ale familiei în cauză. Ajutorul social se calculează ca diferență între venitul minim garantat prevăzut de lege și venitul net lunar al familiei sau al beneficiarului.

Au existat însă situații în care aceste venituri au fost încasate fraudulos. Astfel, în vara lui 2012 au fost identificate peste 4.800 de persoane și familii din județul Bacău care au primit ilegal timp de doi ani, în baza unor declarații false, ajutoare sociale de la stat, în sumă totală de 1,5 milioane de lei.

Ajutoare pentru familii și copii – circa 140.000 de beneficiari

Guvernul a anunțat, de asemenea, că are în vedere ca indemnizația pentru creșterea copilului să fie majorată cu 10 puncte procentuale, mai exact ca indemnizația să revină la 85% din veniturile părintelui, față de 75% în trecut.

Din datele de Ministerul Muncii reiese că în martie 141.875 de persoane au beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului, valoarea totală a acestora fiind de 122,4 milioane de lei. Valoarea medie a acestor plăți a fost de 863 de lei.

Programul „Prima Mașină”

Guvernul pregătește un program de garantare a creditelor destinate achiziției de mașini noi. „Prima Mașină” s-ar adresa tinerilor de până în 30 de ani care vor să își cumpere o mașină nouă. Executivul s-a întâlnit cu reprezentanți ai producătorilor auto și ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), însă concluziile acestor discuții nu au fost făcute publice.

Dealerii auto contactați de gândul au precizat că doar unul din cinci clienți care trece pragul reprezentanțelor au până în 30 de ani, dar și că acești clienți sunt adesea ajutați de familie deoarece întrunesc cu dificultate criteriile cerute de bănci. Totodată, ei aleg în special mașini second-hand, la un preț mai accesibil. În România, la fiecare mașină nouă sunt cumpărate alte trei rulate, potrivit datelor Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Mărirea pensiilor – 5,4 milioane de beneficiari

Punctul de pensie a fost indexat în 2013 cu 4%, iar anul acesta cu 3,7%. Pensia medie lunară a crescut ca urmare a acestei indexări cu 6% în primul trimestru din acest an, la 844 de lei. De indexarea pensiilor au beneficiat circa 5,4 milioane de pensionari.

Totodată, Guvernul a restituit în urmă cu doi ani 1,5 miliarde de lei pensionarilor în contul CASS-ul colectat abuziv în perioada ianuarie 2011 – aprilie 2012, măsură de care au beneficiat 2,1 milioane de personari. Măsura a fost luată ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale.

Alți 23.000 de pensionari au beneficiat de reduceri a vârstei de pensionare și de creșteri a stagiului de cotizare pentru grupa I de muncă, se arată în prezentarea pe care premierul Victor Ponta a făcut-o pentru a ilustra starea economiei și sursele de compensare a reducerii CAS.

Alți 200.000 de pensionari au primit bilete de tratament în 2013 și 2014.

Bani în plus pentru medici și profesori începători – 154.000 de beneficiari

Veniturile medicilor rezidenți și ale profesorilor debutanți au fost majorate în 2013. Astfel, rezidenții au primit o bursă specială în cuantum de 670 de lei, iar pentru profesorii aflați la început de drum s-au acordat creșteri salariale de până la 10%.

Până la ora actuală, un număr de 15.000 de medici rezidenți și 14.000 de profesori debutanți s-au bucurat de salarii mărite în 2014, urmând ca alți 125.000 de medici, asistenți medicali și asistenți sociali să beneficieze de creșterea salariului cu 10% din această toamnă, reiese din prezentarea premierului.

Totodată, Guvernul a dispus ca 230.000 de jandarmi, polițiști și alți militari să beneficieze din nou de sporuri pentru zilele lucrate în weekend.

Reîntregirea salariilor bugetarilor – 1,1 milioane de beneficiari

Salariile bugetarilor au fost reîntregite în două etape, în iunie 2012, când au fost majorate cu 8% și în decembrie când au crescut cu alte 7,4 procente.

La ora actuală, în domeniul administrației publice lucreză 1,17 milioane de persoane.

În luna mai, salariul mediu net din administrația publică și apărare (cu excepția forțelor armate) era de circa 2.325 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Scăderea CAS la angajatori

O altă măsură lansată electoral este cea privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie. Cu toate acestea, Guvernul nu a prezentat sursele de compensare a găurii bugetare pe care aplicarea unei astfel de măsuri o va face. Din acest motiv, de altfel, legea a fost reîntoarsă în Parlament de președinte.

Reducerea CAS ar costa bugetul 850 milioane lei anul acesta, în timp ce impactul negativ de anul viitor va fi de 4,8 miliarde de lei. Inițial, executivul a anunțat că susținerea pentru ultimul trimestru al acestui an va veni din taxa de stâlp, însă la rectificarea bugetară, sumele au fost prinse în buget. Prin urmare, dacă reducerea CAS va fi aplicată, așa cum promite executivul, măsura nu are acoperire în bugetul actual.

„Consiliul fiscal reamintește că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Președinte. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menționate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcții speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenția că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere inițial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ținta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare”, se arată în Opinia Consiliului fiscal cu privire la Raportul semestrial privind situația economică și bugetară și proiectul de rectificare a bugetului consolidat pe anul 2014, document publicat joi.

De reducerea CAS ar urma să beneficieze atât statul, care va plăti contribuții mai mici pentru cei circa 1,17 milioane de bugetari, precum și companiile private. În România existau la nivelul anului 2012 circa 700.000 de companii active care aveau în jur de 5 milioane de angajați, potrivit datelor unui studiu CIT Restructuring.

O altă măsură menită pentru mediul de afaceri din România este scutirea de la impozitare a profitului reinvestit, măsură adoptată anul acesta.