Prima pagină » Economic » Portretul robot al românilor care se împrumută de la bănci. Topul creditelor acordate anul trecut

Portretul robot al românilor care se împrumută de la bănci. Topul creditelor acordate anul trecut

Portretul robot al românilor care se împrumută de la bănci. Topul creditelor acordate anul trecut
Românii s-au împrumutat anul trecut ca să-și cumpere bunuri de folosință îndelungată și să-și amenajeze casa. Puțini s-au îndatorat la bancă pentru a-și achiziționa o locuință. Creditele de consum au fost luate, în medie, pe trei ani, conform bancherilor consultați de MEDIAFAX.

Persoană căsătorită, din mediul urban, cu venit de peste 1200 de lei. Acesta este profilul celui care a luat un credit bancar anul trecut. Cei mai mulți au luat credite de nevoi personale, care trebuie rambursate în circa trei ani, valoarea acestora fiind de circa 4000 de euro.

„În 2016, doi din trei clienți care au contractat un credit au ales un credit de nevoi personale și doar unul din zece a ales un credit pentru locuință. Românii investesc preponderent în amenajări ale caselor, bunuri de folosință îndelungată, achiziția de locuințe în special în imobile și ansambluri rezidențiale vechi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ștefan Radu, Head of Retail Business Areas, ING Bank.

Acesta spune că, în medie, valoarea creditelor de nevoi personale este de circa 20.000 de lei, iar perioada de rambursare de trei ani. În ceea ce privește creditele pentru casă acestea sunt în medie de 180.000 de lei, pentru perioade de 25-30 de ani.

Și Roxana Rebegeanu, Head of Retail Banking, Garanti Bank susține că cei mai mulți clienți ai băncii au ales creditele de consum.

„În 2016, clienții Garanti Bank au avut un apetit mai ridicat pentru creditele de consum, atât prin prisma finanțărilor noi, cât și prin prisma refinanțărilor externe. De asemenea, clienții au manifestat un interes semnificativ și pentru creditele destinate investițiilor imobiliare, atât pentru achiziție, cât și pentru refinanțarea altor credite cu aceeași destinație, contractate de la alte bănci. Raportat la numărul total de credite noi înregistrate anul trecut, creditele de nevoi personale fără ipotecă au reprezentat, la finalul anului 2016 aproximativ 71,7%, iar creditele imobiliare 15%”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Roxana Rebegeanu.

Astfel, pentru creditele de nevoi personale fără ipotecă, valoarea medie înregistrată în 2016 a fost de peste 6.000 de euro, iar perioada medie de rambursare, în acest caz, a fost de patru ani. Valoarea medie împrumutată în 2016, la nivelul creditelor imobiliare, a fost de 54.000 de euro, în timp ce perioada medie de rambursare a fost de 24 ani.

Faptul că împrumuturile de nevoi personale au fost cele mai bine vândute de bănci în anul care a trecut este întărită și de reprezentanții BCR, care au declarat, pentru MEDIAFAX, că valoarea acestor tipuri de împrumuturi a echivalat cu cea a creditelor imobiliare, numărul celor de nevoi personale fiind cu mult mai mare decât în cazul celor pentru achiziții imobiliare.

„De exemplu, în cazul creditelor de investiții imobiliare, valoarea creditului a fost de aproximativ 150.000 de lei, cu o perioadă medie de rambursare de 260 luni”, au spus reprezentanții BCR.

În ceea ce privește profilul celui care s-a împrumutat la bancă în anul care a trecut acesta este persoană căsătorită, din mediul urban, cu venit de peste 1200 de lei.

„Clienții ING care aplică pentru un credit sunt preponderent din mediul urban, căsătoriți, cu vârste între 26 -41 de ani, de regulă, cu venituri peste 1200 de lei, media fiind de circa 2500 de lei”, a precizat Ștefan Radu.

Iar, clientul Garanti este tânăr, are peste 30 de ani, studii superioare, venituri peste medie și locuiește în zona urbana, conform reprezentanților băncii.

„Profilul diferă în funcție de vârstă, în condițiile în care necesitățile sunt diferite de la o etapă a vieții la alta. Tinerii până în 25 de ani, necăsătoriți, accesează, în general, un credit de consum, cu un card de credit atașat. Clienții între 25 și 35 de ani optează pentru creditele standard de consum, ce pot atinge câteva mii de euro, în echivalent lei, deoarece se gândesc deja la necesitățile unei case sau chiar la o casă, ori călătoresc destul de mult”, arată reprezentanții BCR.

Iar, după vârsta de 35 de ani, clienții se îndreaptă către un credit imobiliar, fie la Prima Casă, fie un produs standard, și încep să economisească. Sunt, în general, persoane care au deja zece ani vechime în muncă, au o stabilitate și își întemeiază o familie, au copii. După vârsta de 50-60 de ani, clienții aleg, în general, numai credite de consum, însă cei mai mulți economisesc.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Solstițiul de iarnă 2025. Ce se întâmplă în cea mai scurtă zi a anului
Digi24
Un fost judecător al CCR explică de ce „nu e posibil” referendumul în Justiție anunțat de Nicușor Dan
Cancan.ro
Pe ce dată trebuie să plătești factura la Digi RCS-RDS, pentru a primit 10% înapoi. Este valabil pentru toți abonații din România
Prosport.ro
Mădălina Ghenea, apariție de neratat. Imaginile care le-au tăiat respirația italienilor
Adevarul
Imagini virale dintr-un avion aproape gol. Doar șapte români au zburat spre Londra
Mediafax
Romanul din 1987 care a devenit bestseller peste noapte. A stârnit o adevărată revoltă!
Click
Ce spun psihologii despre oamenii care păstrează pungile, borcanele goale, hârtia de ambalaj „pentru orice eventualitate”
Cancan.ro
Ultimul mesaj postat de Mălina e tulburător: 'Dă-mi, Doamne, timp. Mai dă-mi un anotimp'
Ce se întâmplă doctore
Cum arată Narcisa Suciu la mai bine de 15 ani de când a plecat în Finlanda. De ce s-a reîntors în țară? E de nerecunoscut
Ciao.ro
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan Fodor sau Andra Măruţă şi foştii parteneri
Promotor.ro
Mașini premium SH cu probleme. Expert: „Check engine aprins, beculețe care clipocesc...”
Descopera.ro
Caietele secrete ale unui mare om de știință au fost dezvăluite
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. – Ce te doare, Bulă? – Mă doare buzunarul, dom doctor …
Descopera.ro
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?