Potențialul eolian al României – când și unde bate vântul?

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de două ori mai mare de electricitate decât consumul actual. Chiar și cu actualele constrângeri spațiale și având o abordare orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, putem genera aproximativ 122.6TWh, în contextul în care consumul de curent electric al României în 2021 a fost 61 TWh – doar valorificând capacitatea din cinci județe.

Mixul energetic pentru producția de energie electrică în România, după cum arată datele Transelectrica pentru perioada decembrie 2022 – decembrie 2023 – arată destul de echilibrat, cu producția din hidro aprovizionând 32%, urmată de producția din nuclear (20%), hidrocarburi (17%), cărbune (15%), eolian (13%), solar (2%) și biomasă (1%). Aceste date indică o pondere încă destul de ridicată a producției pe bază de combustibili fosili, cărbunele și centralele pe hidrocarburi fiind responsabile de o contribuție de circa 32%, arată o analiză publicată de infoclima.ro.

Totuși, arată sursa citată, se observă și o pondere considerabilă a energiei electrice provenite din surse eoliene. Acest fapt se datorează capacității eoliene existente în România și a obiectivelor stabilite de România pentru 2030 în privința generării electricității din eolian cu circa 54% conform NECP (Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice).

În acest context, este util de văzut cât mult putem crește totuși generarea din surse eoliene și unde sunt aceste resurse mai exact.

Studiul publicat de Austrian Institute of Technology (AIT) în octombrie 2023 detaliază exact locațiile unde amplasarea turbinelor eoliene nu doar ar permite valorificarea unui potențial energetic important, ci ar ține cont și de limitările spațiale, precum arii naturale protejate, medii construite, puncte cu acces la rețea și altele.

Sursa citată precizează că e important de remarcat încă de la început că datele prezentate de studiu, deși aduc o detaliere mult mai bună decât ce aveam până acum sunt informative, astfel că decizia de a dezvolta un spațiu anume pentru turbine eoliene trebuie luată consultând comunitățile locale, ONG-urile și experții de mediu avizați, precum și autoritățile locale.

Conform specialiștilor Când vorbim de potențialul eolian trebuie să ținem cont de două aspecte tehnice importante: potențial – cât de mult vânt bate și indicatorul Full Load Hours  (FLH) – numărul total de ore de lucru/producție de energie întru-un an. Pentru turbinele eoliene onshore, un număr de peste 2000 FLH este considerat un indicator bun. Astfel literatura de specialitate susține că pentru turbinele eoliene onshore timpul mediu de utilizare este de 2000-2300 FLH, iar pentru cele offshore de 3000 FLH (totuși cele offshore sunt mai scumpe).

Având acești indicatori la baza analizelor făcute, cei de la AIT evidențiază cinci județe cu un potențial semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor eoliene: Constanța, Tulcea, Brăila, Galați și Ialomița. Grupul de cercetători a luat în calcul măsurătorile meteorologice din ultimii 30 de ani, tipul de utilizare a terenului, proximitatea de ariile locuite, punctele de conectare la rețea.

Potențialul tehnic global pentru energia eoliană din toate cele cinci județe însumează împreună 98,9 GW, respectiv 249,2 TWh. Dacă aplicăm constrângeri suplimentare privind utilizarea terenurilor și, prin urmare, presupunem o alocare destul de conservatoare a spațiului, atunci potențialul tehnic s-ar limita la jumătate, adică la 48,1 GW sau, respectiv, 122,6 TWh.

Cu toate acestea, chiar și cifra cea mai mică în ceea ce privește potențialul de producție este de două ori mai mare decât consumul de energie electrică al întregii Românii în prezent. Or, acest lucru indică faptul că putem discuta despre o valorificare a potențialului eolian terestru ce ține cont de toate aspectele importante – căile de migrație a păsărilor, arii naturale protejate, regenerarea agricolă – și totuși permite creșterea generării într-un mod substanțial.

Care e impactul asupra prețului energiei electrice

Pentru a avea o analiză comparativă completă a evoluției prețurilor, cei de la REKK, parteneri în cadrul proiectului, au luat în considerare trei scenarii majore: scăzut, mediu și ridicat.

Cum sugerează și numele, fiecare din cele trei scenarii indică un grad anumit de penetrare a proiectelor eoliene în toate cele trei țări. Scenariile au fost modelate pentru perioadele 2030, 2040 și 2050.

Modelarea condițiilor de piață și a evoluției prețului făcută de cei de la REKK pentru cele trei țări cuprinse în studiu (România, Ungaria și Bulgaria) indică o scădere a prețurilor la energie pentru 2030, 2040 și 2050 asociată cu dezvoltarea capacității eoliene.

Astfel, în cazul în care comparăm două scenarii (low – o utilizare redusă a capacității vs high – o utilizare majoră a capacității eoliene) efectul prețului este relativ mare deja în 2030, 6,8 EUR/MWh între scenariul scăzut și cel ridicat, dar crește semnificativ de-a lungul anilor, ajungând la 15,9 EUR/MWh în 2050.

În alte cuvinte, simulările de preț arată că dacă vom prioritiza și valorifica potențialul eolian, vom avea un preț cu circa 23% mai mic al electricității către 2050 decât în cazul unui scenariu scăzut.

Conform sursei citate, pentru a putea avea un impact structural al adoptării pe scară largă a energiei din surse eoliene trebuie să avem în vedere cel puțin trei aspecte cheie:

• Protecția biodiversității

Cum punctam și la începutul articolului, decizia de amplasare a unui proiect eolian ar trebui coordonată și supusă unor discuții publice cu implicarea experților în domeniu pentru a se asigura că nu există un impact negativ asupra biodiversității, mai ales când vine vorba despre coridoarele de migrație a păsărilor sau arealul de locuire a acestora.

• Implicarea comunităților locale

De multe ori opoziția față de proiectele eoliene poate veni de la comunitățile locale care văd dezvoltarea acestor parcuri ca fiind complet deconectată de bunăstarea comunității locale. Astfel, dincolo de închirierea/vânzarea terenului, comunitatea locală nu vede nici un beneficiu economic și social imediat de pe urma dezvoltării unor astfel de proiect. Or având în vedere amprenta (chiar și vizuală) a acestor proiecte, ar fi un pas important integrarea comunității locale în proiecte, fie prin dezvoltarea unei scheme de co-participare (cooperativă) în dezvoltarea și administrarea parcului, fie prin intermediul unor beneficii sociale și economice directe pentru comunitatea „gazdă”.

• Cadrul legal transparent și predictibil

Schimbările majore și dese ale legislației energetice sunt o barieră în calea dezvoltării proiectelor regenerabile. Or stabilirea unei legislații detaliate, transparente și de durată poate reprezenta un argument favorabil pentru atragerea investițiilor (internaționale, naționale sau chiar locale) în acest domeniu.

Având în vedere existența unui potențial imens, a posibilității de a lua în considerarea constrângerile teritoriale relevante și impactul asupra prețului electricității în termen mediu și lung, valorificarea capacității eoliene în România pare un parcurs logic și fără riscuri majore. Totuși pentru a putea vedea această dezvoltare e necesar un cadru ce reglementează și stabilește, atât la nivel de obiective strategice, cât și la nivel de acțiuni concrete, cum trebuie să arate dezvoltarea sectorului eolian în România începând din 2023, conform sursei citate.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ