Poveste nespusă. Economia României, distrusă de CEAUȘESCU! Dezvăluiri despre teribilii ani ’80

Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu, vorbește în cartea „În Ochiul Ciclonului” despre România și deciziile politico-economice luate de liderul comunist. Dialogul cu Sorin Roșca Stănescu, arată evz.ro, scoate la iveală detalii mai puțin cunoscute, de exemplu despre cum a fost distrusă economia țării de Ceaușescu.

La aproape 32 de ani de la căderea regimului comunist, Boștină vine cu dezvăluiri despre perioada în care Nicolae Ceaușescu a condus țara.

De ce a scăzut forța economică a țării

Ex-secretar personal al dictatorului comunist, Constantin Boștină știe mai bine ca oricine ce s-a întâmplat în plan economic atunci. El prezintă acum deciziile fatale pe care le-a luat Ceaușescu și care au dus economia țării într-un declin semnificativ în anii ’80.

Cu toate că în deceniul anterior se făcuseră investiții masive în diverse sectoare (construcția de mașini, electrotehnică, petrochimie și energie), România avea mari probleme.

Finanțate cu împrumuturi de la FMI și Banca Mondială, echipamentele achiziționate din Vest aveau o calitate slabă. De fapt, multe dintre utilajele aduse din străinătate erau second-hand și depășite tehnologic.

Astfel, situația apărută a generat o scădere a forței economice a țării, iar rentabilitatea investițiilor a scăzut dramatic.

„Este motivul pentru care, în discuția pe care Ceaușescu a avut-o, în 1978,  cu Jimmy Carter, președintele de atunci al Statelor Unite, Ceaușescu a insistat  asupra unui transfer masiv de tehnologie performantă către România. Referitor  la tratativele cu Jimmy Carter, voi reveni într-un capitol separat, pentru că sunt  extrem de importante, cel puțin din perspectiva viitorului energetic al României.

Tot din acest motiv, s-a produs o tensionare fără precedent între Ceaușescu  și reprezentații FMI. Aceștia au venit în România pentru că Ceaușescu  le solicitase a doua tranșă masivă de împrumuturi.

Așa cum procedează de fiecare  dată, reprezentanții FMI au pus o serie de condiții grele. Între acestea, ridicarea  prețului electricității, al încălzirii și gazului metan pentru populație.

Nicolae  Ceaușescu s-a enervat și a întrebat scurt «Voi conduceți România sau eu conduc  România?». Aici s-au întrerupt negocierile. Până în acel moment, împrumutaserăm 10-11 miliarde de dolari”, se arată în carte.

Ce s-a întâmplat în 1981

„A fost un adevărat șoc în 1981 când FMI a făcut tentativa de a ne pune pe lista țărilor a căror datorie urma să fie urmărită de către Clubul de la Paris.

Pentru a nu intra sub această supraveghere, a avansat ideea, atenție, a fost ideea  lui, dar, pe care și eu am susținut-o, să fie chemați partenerii de forță ai României în domeniul construcțiilor de mașini, petrochimiei, industriei ușoare și industriei  lemnului cărora să le cerem sprijinul.

O paranteză. În materie de utilaj petrolier, eram la acea dată pe primul loc în lume. La metalurgie, pe al treilea loc. Cum am precizat anterior, potențial economic aveam și, în anumite domenii, aveam și  forță.

Ceaușescu și-a propus să nu mai facem al doilea împrumut la FMI pentru  a nu ni se impune condiții umilitoare și să căutăm soluții de a ne achita datoria,  astfel încât să nu fim puși sub supraveghere”, își amintește Constantin Boștină.

România și-a plătit anticipat și complet datoria externă în martie 1989. Mai mult, țara a înregistrat un surplus de 1 miliard și 700 milioane de dolari în rezervele naționale. De asemenea, țara avea de încasat creanțe externe în valoare de 3 miliarde de dolari.