Preconcepția germanilor că francezii îi păcălesc duce fuziunile între companii la minimul a 12 ani
Companiile germane evită fuziunile cu cele franceze întrucât germanii sunt suspicioși că vor fi întotdeauna partea care pierde, bănuială care, potrivit analiștilor, nu este tocmai neîntemeiată, scrie Bloomberg.
Această neîncredere a jucat un rol și în decizia cancelarului german, Angela Merkel, de a bloca negocierile pentru o fuziune între grupul european EADS și cel britanic BAE Systems, afirmă aceștia.
„Germanii, din motive istorice, se tem tot timpul că vor fi păcăliți de de francezi. Sunt multe exemple de situații în care francezii au ajuns în avantaj”, a declarat Jochen Peter Breuer, fondator al firmei JPB Consulting, care consiliază relații de afaceri franco-germane.
Îngrijorarea ar putea influența posibile tranzacții benefice pentru ambele părți, precum combinarea producătorilor de echipamente pentru sectorul telecom Nokia Siemens Networks și Alcatel-Lucent sau o posibilă cooperare între Adam Opel și PSA Peugeot Citroen.
Guvernul francez a anunțat, de asemenea, săptămâna trecută, că analizează mai multe sinergii internaționale între Deutsche Telekom și France Telecom, cei mai mari operatori de telefonie din cele două țări. O fuziune a celor două companii a fost vehiculată de politicieni și bancheri timp de un deceniu, însă nu s-au înregistrat progrese, având în vedere, printre altele, complexitatea politică.
„Francezii gandesc la scară mare, vor companii mari, precum o fuziune între France Telecom și Deutsche Telekom. Atfel de căsătorii între elefanți duc adesea la un amestec nepotrivit de afaceri și politică”, a declarat directorul adjunct al Institutului Franco-German din Ludwigsburg, Henrik Uterwedde.
Neîncrederea se vede deja în cifre, scrie Bloomberg. Tranzacțiile franco-germane au scăzut la 2,8 miliarde de euro (3 miliarde de dolari) în acest an, minimul a cel puțin 12 ani. În contextul crizei din Europa, tranzacțiile la nivelul regiunii au coborât în acest an cu 4%, la 673 miliarde de dolari, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Bloomberg.
„Tranzacția EADS-BAE a arătat că și atunci când există susținerea directorilor generali poate fi blocată de interese naționale. Acest trend ar putea afecta viitoare posibile afaceri”, a declarat Michael Ulmer, avocat din Frankfurt pentru fuziuni și achiziții la Allen & Overy.
Germania a subminat în trecut și alte afaceri care aduceau atingere siguranței naționale.
Franța a mai încercat fără succes o colaborare a producătorului neprofitabil de tancuri Nexter Systems cu alți producători de armament, între care Krauss-Maffei Wegmann și Rheinmetall din Germania.
Anul trecut au eșuat discuții între ThyssenKrupp și contractorul francez DCNS pentru o colaborare în domeniul naval, care ar fi format un EADS al mărilor, scrie Bloomberg. O încercare a celor două țări de a crea un rival pentru Google, numit Quaero, a eșuat de asemenea, germanii renunțând la proiect în 2006.
„Există o traumă industrială generală după mai multe afaceri în care guvernul francez a preluat controlul companiilor, a scăpat de locurile de muncă din Germania și a mutat tehnologia în Franța”, a declarat Christian Moelling, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate.
Unul dintre cele mai dramatice exemple este soarta Hoechst, odată cel mai mare producător de medicamente din Germania. Hoechst a fuzionat cu Rhone-Poulenc și a devenit Aventis. În 2004, compania a fost împinsă în brațele Sanofi Synthelabo de către guvernul francez. Franța a obținut o companie națională mare, iar Aventis a dispărut, locurile de muncă și tehnologia fiind mutate la Vest de Rin.
„Această lipsă de încredere a determinat guvernul de la Berlin să analizeze tranzacțiile din perspectivă politică, chiar dacă în principiu preferă să nu intervină în mediul de afaceri”, a declarat directorul adjunct al Institutului Franco-German din Ludwigsburg, Henrik Uterwedde.
Cu timpul, însă, politicienii germanii au devenit mai activi în intervențiile în afaceri, iar încrederea dobândită în urma succesului economic și ajutoarelor financiare acordate vecinilor din UE nu a făcut decât să consolideze opinia că Germania trebuie să-și protejeze interesele, chiar dacă sunt afectate cele ale unor companii.