Presa americană, dezvăluiri despre afacerea cu gazele de șist: Cum le-a „vândut” Hillary Clinton fracturarea hidraulică românilor și bulgarilor

Într-o dimineață geroasă de iarnă, în februarie 2012, avionul secretarului de stat american Hillary Clinton a aterizat în capitala bulgară, Sofia, pe un viscol puternic. Purtând o haină groasă, secretarul de stat a coborât scările aeronavei pășind pe asfaltul plin de zăpadă, de unde ea și consilierii ei s-au îndreptat către palatul prezidențial. În acea după-amiază, delegația a avut întâlniri cu liderii bulgari, inclusiv cu premierul Boiko Borisov, iar tema principală de discuție  au fost gazele de șist. Așa își începe publicația americană de investigații Mother Jones articolul „Cum a vândut secretarul de stat Hillary Clinton fracturarea hidraulică în lume”, care dezvăluie, sub semnătura lui Mariah Blake, detalii despre efortul Guvernului SUA pentru promovarea gazelor de șist, inclusiv în România.

Publicația americană de investigații Mother Jones notează că fostul ambasador american la București, Mark Gitenstein, s-a întâlnit, la acea vreme, cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

„Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane”, a declarat Gitenstein, citat de Mother Jones.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

Înainte de a deveni ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În România, Chevron deține permise de explorare și exploatare pentru cinci perimetre (două în zona Bârlad și trei în zona Dobrogea, unul fiind la Vama Veche). Până acum, în ciuda protestelor violente ale activiștilor de mediu, Chevron a încheiat operațiunile de explorare la o sondă de la Pungești și are în plan deschiderea alteia, pentru a evalua cantitatea de gaz de șist de acolo și dacă merită ca aceasta să fie exploatată. Conform autorităților, dar și companiei, la Pungești s-a folosit metoda convențională de foraj, nu cea a fracturării hidraulice.

Seminarii plătite de Chevron pentru funcționarii din România și alte state

Un rol important în promovarea gazelor de șist l-a avut avocatul David Goldwyn, reprezentantul pentru afaceri în domeniul energiei al secretarului de stat american Hilary Clinton. Avocatul are o lungă experiență în promovarea peste hotare a forajelor pentru gaze de șist, atât ca oficial al Departamentului pentru Energie în timpul administrației Bill Clinton, cât și ca reprezentant al industriei energetice. A fost între 2005 și 2009 șef al unei organizații – Libya Business Association, care includea Chevron, Exxon Mobil și Marathon, notează publicația.

Goldwyn a promovat în străinătate tehnologia de fracturare hidraulică și ca reprezentant al firmelor din energie. Între ianuarie și octombrie 2012, firma sa a organizat o serie de seminarii pe teme de fracturarea hidraulică pentru funcționarii din România, Bulgaria, Lituania, Polonia și Ucraina, toate finanțate de Chevron.

Publicul nu a avut acces în sălile unde erau organizate evenimentele. Atunci când jurnalistul român Vlad Ursulean a încercat să participe la o astfel de întrunire, el spune că Goldwyn a remarcat prezența lui, iar Ursulean a fost escortat afară.

Goldwyn a declarat pentru publicația Mother Jones că la workshop-uri au fost făcute prezentări tehnice ale tehnologiei fracturării hidraulice de către experți din Colorado School of Mines și Penn State University. Chevron, susține acesta, nu a avut nici o „contribuție editorială”. Cu toate acestea, toate țările menționate anterior – unde au avut loc proteste anti-fracturare hidraulică – aveau să concesioneze către Chevron mari suprafețe de terenuri pentru căutarea de gaze de șist.

Gitenstein și Chevron

În unele cazuri, Departamentul de Stat al SUA a dat o mână de ajutor în negocierea ofertelor, mai notează publicația americană.

Mark Gitenstein, atunci ambasador în România, s-ar fi întâlnit cu directorii Chevron și oficiali români pe care i-ar fi presat să predea suprafețe mari pentru concesiuni pentru gaze de șist, mai scrie Mother Jones. În trecut, Gitenstein a lucrat la Mayer Brown, o firmă de avocatură și de lobby, care a reprezentat Chevron.

În cele din urmă, România a semnat un contract pe 30 de ani cu Chevron, care a dus ulterior la proteste masive, la nivel național.

După ce Guvernul a decis instituirea moratoriului privind gazele de șist, Gitenstein a mers la un post de televiziune din România și a avertizat că fără fracturarea hidraulică națiunea riscă să fie nevoită să plătească de cinci ori mai scump gazele de șișt decât în America. Moratoriul a fost eliminat la începutul anului 2013.

Câteva săptămâni mai târziu, Chevron se pregătea să construiască prima sa platformă de fracturare hidraulică în apropiere de Pungești, un sat de fermieri mici în nord-estul României, scrie publicația citată.

Publicația susține că ar fi intrat in posesia unui document de la cabinetului premierului de la Palatul Victoria, care ar arăta că un oficial român s-ar fi întâlnit cu directori de la Chevron și un angajat de la Departamentul de Comerț al Ambasadei din SUA pentru a discuta despre un eveniment de PR pentru gazele de șist. Ei au agreat organizarea unui eveniment la Palatul Victoria din București.

Drept purtător de cuvânt ar fi fost ales Damian Drăghici, prezentat drept un parlamentar român carismatic, o „personalitate recunoscută în rândul minorității rome, care are o prezență considerabilă în regiunea în care Chevron vrea să foreze”, notează publicația.

Strategia a făcut prea puțin pentru a calma furia publicului, punctează sursa. Când Chevron a încercat să instaleze platforma de foraj, la sfârșitul anului 2013, locuitorii – inclusiv săteni în vârstă care au sosit în căruțe trase de cai – au blocat site-urile de foraj planificate. Biserica Ortodoxă Română s-au adunat în spatele lor, cu un preot local, asemănând Chevron cu niște „invadatori”. Proteste anti-fracturare au fost și în Polonia și Regatul Unit.

Bulgaria, acord pe 5 ani cu Chevron

Cât privește Bulgaria, publicația scrie că țara vecină a semnat un acord pe 5 ani, de 68 de milioane de dolari, prin care gigantul american Chevron primea în concesiune milioane de hectare pentru căutarea de gaze de șist. Bulgarii s-au revoltat. La scurt timp după sosirea la Sofia, în februarie 2012, a secretarului de stat american, zeci de mii de protestatari au ieșit pe străzi cu pancarte pe care scria ” Stop fracturării” și ” Chevron, du-te acasă”. Parlamentul din Bulgaria a votat pentru un moratoriu legat de gazele de șist.

Hillary Clinton le-a cerut oficialilor bulgarilor să dea o nouă șansă fracturării hidraulice. Potrivit lui Borisov, ea a fost de accord să ajute cu ” cei mai buni specialiști în domeniul acestei noi tehnologii pentru a prezenta beneficiile poporului bulgar”, notează motherjones.com.

Opoziția față de gazeke de șist, însă, s-a accentuat. Ulterior, în România, mii de oameni s-au adunat să protesteze față de fracturarea hidraulică, iar Parlamentul român a adoptat propriul moratoriu pe gazele de șist. Din nou, Clinton ar fi intervenit, trimițându-l la înaintare pe reprezentantul său pentru energie în Eurasia, Richard Morningstar, pentru a forța barierele impuse de cele două state împotriva fracturării hidraulice.

Efortul de lobby al Departamentului de Stat a culminat la sfârșitul lunii mai 2012, când Morningstar a ținut o serie de întâlniri pe tema fracturării hidraulice cu oficiali de nivel înalt din Bulgaria și România. La postul național de radio din Bulgaria, oficialul american a declarat că noua tehnologie ar putea conduce la scăderea de cinci ori a prețului gazelor naturale.

Sub conducerea lui Hillary Clinton, Departamentul de Stat a lucrat îndeaproape cu companii din energie pentru a promova fracturarea hidraulică în întrega lume, parte a unui plan mai vast pentru creșterea aprovizionării cu resurse energetice la nivel mondial și pentru subminarea puterii adversarilor, cum ar fi Rusia, care folosesc resursele energetice drept o armă, notează motherjones.com.

Sursa foto: captură motherjones.com 

Însă, organizațiile de protecția mediului se tem că fracturarea hidraulică, care a fost legată de contaminarea apei potabile și de cutremure, ar putea face ravagii în țările cu reglementări insuficiente în domeniul protecției mediului.  În plus, se ridică întrebări despre adevăratele interese servite de programul de promovare a gazelor de șist, notează publicația.

Profitul Gazprom a scăzut cu 60% între 2008 și 2009

Publicația mai scrie că între 2006 și 2008, rezervele de gaze din SUA au crescut cu 35%, odată cu aplicarea tehnicii de fracturare hidraulică (fracking în limba engleză). SUA au depășit Rusia și au devenit cel mai mare producător de gaze naturale din lume. Ca urmare, prețurile au scăzut la minime record. Influența economică a Rusiei a scăzut. Profiturile Gazprom au scăzut cu peste 60% între 2008 și 2009.

Clinton, care a fost investită în funcția de secretar de stat la începutul anului 2009, a considerat că gazele de șist ar putea ajuta la redesenarea politicii energetice la nivel mondial. „Acesta este un moment de schimbare profundă. Tările care depindeau de alții din punct de vedere energetic sunt acum producători de energie. Cine va avea de câștigat, cine va pierde? Răspunsurile la aceste întrebări sunt scrise chiar acum „, a spus Clinton într-un discurs susținut la Universitatea Georgetown.

La sfârșitul anului 2011, Clinton a prezentat noul Birou pentru Resurse Energetice, cu 63 de angajați și un buget de milioane de dolari. Ea a promis că ambasadele SUA din lume vor fi consiliate să își intensifice activitatea pe probleme de energie și „să urmărească cu mai multă atenție firmele din sectorul energetic”, unele dintre ele sprijinind generos campaniile politice ale ei, dar și a președintelui Barack Obama. Un executiv al Chevron a strâns o sumă importantă pentru Campania lui Clinton din 2008, de exemplu, mai notează publicația.

Între timp, giganții energetici din SUA încercau să pătrundă pe diverse piețe. În 2012, Chevron a avea concesiuni pentru gaze de șist în Argentina, Australia, Canada,China, și Africa de Sud, dar și în Europa de Est.

Polonia: Peste 100 de concesiuni pentru gaze de șist

Polonia a acordat mai mult de 100 de concesiuni pentru gaze de șist, suprafața acoperită fiind de aproape o treime din teritoriul său. Când a fost aprinsă prima flacără de gaze de șist forate de Halliburton, compania de gaze deținută de stat a umplut paginile celor mai mari ziare de reclame cu titlul : „Nu stingeți flacăra speranței”.

Policienii polonezi, în frunte cu premierul Donald Tusk, au promis că Polonia va scăpa de dependența de Rusia, care furnizează cea mai mare parte din necesarul de gaze al Poloniei.

Cu toate acestea, gazele de șist nu s-au dovedit mană cerească așa cum se așteptau lideri din industrie sau guverne străine. Noi cercetări ale US Geological Survey au sugerat că evaluările EIA au supraestimat depozitele de șist din Polonia. Gazele de șist recuperabile estimate pentru Polonia s-au redus cu 99 %. Condițiile geologice și alți factori în Europa și Asia au făcut ca fracturarea hidraulică mai scumpă. Un studiu a estimat că forajul gazelor de șist în Polonia ar costa de trei ori mai mult decât costă în SUA.

În 2013, giganții petrolieri din SUA au abandonat forajele din Polonia.

„Așteptările privind gaze de șist la nivel mondial au fost extrem de mari”, spune  Paul Hueper, director pentru programe energetice în cadrul Departamentului de stat pentru resurse energetice. „Dar limitele geologice și provocările supraterane sunt imense. O mână de țări au potentialul de boom, dar niciodată nu ar putea avea loc o revoluție a gazelor de șist la nivel global”, a spus el.

Politica dusă peste hotare privind fracturarea hidraulică a fost una intensă.

Potrivit lui Susan Sakmar, un profesor de drept invitat la Universitatea din Houston, care a studiat reglementările privind fracturarea hidraulică, Statele Unite ale Americii este singura națiune în care proprietarii de terenuri individuale dețin drepturile pentru zăcăminte. „În cele mai multe, poate în toate celelalte țări ale lumii, resursele subterane aparțin guvernului”, explică ea. Faptul că proprietarii nu pot profita în urma forajelor de pe terenurile lor a aprins indignarea publică în unele părți ale lumii, în special în Europa de Est. Oficialii americani speculeaza că Rusia s-a implicat în instigarea la proteste în aceste zone.

„Percepția printre diplomații din regiune a fost că Rusia își protejează interesele”, a declarat Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România. „Nu a vrut gaze de șist din motive evidente.”

Confruntate cu aceste obstacole, SUA și companii energetice europene au lansat o campanie de lobby care vizează Uniunea Europeană. Ei au apelat la parlamentari cu studii în domeniul industriei, au găzduit mese generoase și conferințe pentru autoritățile de reglementare. Prezentări susținute de reprezentanți ai Exxon Mobil, Total și Halliburton au avertizat că eșecul dezvoltării gazelor de șist „va avea consecințe nefaste asupra securității energetice europene și asupra prosperității”, și a cerut guvernelor europene să „permită explorarea gazelor de șist pentru a avansa”.

Lobby pentru acord comercial 

Chevron nu a dat înapoi. Împreună cu alte firme americane din domeniul energiei, Chevron a făcut lobby pentru a propune un acord comercial între SUA și UE care să permită companiilor americane să poată aduce guvernele europene în fața instanțelor internaționale de arbitraj pentru orice acțiuni care amenință investițiile lor. Chevron a argumentat acest lucru a fost necesar pentru a proteja acționarii împotriva tratamentului „arbitrar” și „nedrept” din partea autorităților locale.

În ciuda protestelor publice din Europa, Departamentul de Stat a rămas pe poziții. Succesorul lui Clinton în funcția de secretar de stat, John Kerry, consideră gazele naturale drept o parte esențială împotriva schimbărilor climatice.

Odată cu criza din Crimeea, administrația Obama a presat țările est-europene să urmeze inițiativa gazelor de șist, astfel încât să fie mai puțin dependente de Rusia. În timpul unei vizite din aprilie în Ucraina, țară care a acordat terenuri spre concesiune pentru Chevron și Royal Dutch Shell, vice-președintele Joe Biden a anunțat că Statele Unite ar putea trimite aici experți tehnici pentru a accelera dezvoltarea gazelor de șist. „Suntem pregătiți să vă ajutăm”, a promis Biden, al cărui fiu, Hunter, s-a alăturat boardului unei companii de energie din Ucraina. „Imaginați-vă cazul în care ați putea spune Rusiei: Păstrați-vă gazele”. Ar fi o lume foarte diferită „, a spus Biden, citat de publicația americană de investigații.