Președintele ANAF: „Lista rușinii” a fost redusă doar la marii datornici. De ce s-a ajuns la această decizie

Alte priorități sunt concentrarea acțiunilor de control în domeniul comerțului online, domeniu în care evaziunea a ajuns la un nivel îngrijorător, intensificarea controalelor pentru identificarea contribuabililor care înregistrează în contabilitate facturi fictive, dar și despre măsurile ce vizează creșterea conformării voluntare.

Președintele ANAF menționează, în discuția cu reporterul MEDIAFAX că în cazul contribuabililor cu datorii la Fisc, cărora li se blochează contul, suma blocată nu va mai depăși datoria către ANAF.

Acesta amintește și de Legea Prevenției, prin care se previne aplicarea automată a sancțiunilor în cazul contravențiilor, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Bogdan Stan arată că, periodic, vor fi publicate liste cu firmele de tip fantomă, în urma unei investigări minuțioase a comportamentului acestora.

În ceea ce privește persoanele cu averi mari, care au fost contactate de ANAF în vederea conformării fiscale, în prezent sunt în curs 22 de verificÇŽri fiscale prealabile, care urmează să fie finalizate.

Reporter MEDIAFAX: Care vor fi măsurile pe care ANAF le va întreprinde în vederea creșterii colectării la buget?

Bogdan Stan: Avem în vedere câteva măsuri urgente pentru creșterea gradului de colectare și îmbunătățirea relației dintre administrație și contribuabil, fie că vorbim despre persoane fizice sau juridice. Așa cum bine știți, l-am informat și pe prim-ministrul Sorin Grindeanu, că până pe 15 aprilie 2017, trebuie să ne concentrăm asupra acțiunilor de control în domeniul comerțului online, un domeniu sensibil în care evaziunea a ajuns la un nivel îngrijorător. Intenționăm să intensificăm inspecțiile pentru a-i identifica pe contribuabilii care înregistrează în contabilitate facturi aferente unor operațiuni fictive. Trebuie să flexibilizăm modalitățile de poprire a conturilor în cazul contribuabililor care sunt executați silit. Este foarte important, în aceste cazuri, ca suma blocată să nu depășească datoria către ANAF. Cred că este necesară o mai mare deschidere către contribuabili. Am solicitat o consiliere mai eficientă a acestora pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale. În cazul în care nu-și pot plăti la timp taxele, vor fi îndrumați către o eșalonare a plății și a obligațiilor fiscale. Este o facilitate acordată de Fisc, care permite anularea penalităților de întârziere. De asemenea, Spațiul Privat Virtual va fi extins și pentru persoanele juridice. Aceasta este și ideea Legii Prevenției. După cum știți, scopul acestei legi va fi prevenirea aplicării automate a sancțiunilor pentru faptele care constituie contravenții, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale. E foarte important să creștem nivelul conformării voluntare, care este direct proporțional cu creșterea veniturilor statului. De altfel, aceasta este una dintre cerințele Comisiei Europene. Pe de altă parte, cred că e important să publicăm periodic liste cu firmele de tip fantomă, în urma unei investigări minuțioase a comportamentului lor. De asemenea, este nevoie urgent să îmbunătățim procedura actuală de analiză de risc utilizată în rambursarea TVA astfel încât să fie utilizată mai eficient capacitatea de inspecție fiscală a ANAF. O altă prioritate este aceea a reducerii traficului ilicit de țigarete. În acest scop, am dispus reoperaționalizarea echipelor mobile și a scanner-elor de frontieră.

Rep: Cum explicați nivelul mai scăzut al încasărilor din luna ianuarie 2017?

BS: Nivelul încasărilor bugetare din luna ianuarie 2017 are o explicație foarte simplă: primul indicator de care trebuie să ținem cont este TVA. La acest indicator se constată o scădere a încasărilor cu 1.731,6 milioane de lei, cauzată de motive pur tehnice. Este vorba despre reducerea cotei de TVA de la 24% la 20%. După cum știți, încasările lunii ianuarie 2016 reflectă activitatea economică a lunii decembrie 2015, iar veniturile încasate în luna ianuarie 2017 reflectă activitatea economică a lunii decembrie 2016. De asemenea, încasările lunii ianuarie 2016 au fost influențate pozitiv de finanțarea bugetară și de închiderea unor linii de finanțare din fonduri europene în decembrie 2015. Acest fapt a influențat pozitiv volumul sumelor declarate și plătite în ianuarie 2016. Trebuie să ținem cont și de încasarea atipică a accizelor plătite de către companiile din domeniul producției/comercializării de tutun și produse din tutun, de la 1.061,45 milioane de lei în ianuarie 2015 la 1.646,57 milioane de lei în ianuarie 2016, aceasta fiind cauzată de un fenomen izolat, atipic, respectiv scoaterea din regim suspensiv a unei cantități foarte mari de produse accizabile. În acest caz, producția a fost doar transferată din antrepozit în depozit, nu și vândută efectiv, în perspectiva aplicării noilor reglementări legale privind fumatul în spații publice, care au intrat în vigoare în luna martie 2016.
În al treilea rând, ar trebui menționat și faptul că vărsămintele din impozitul pe profit ale băncilor comerciale au scăzut, în ianuarie 2017, totalul fiind cu 106,7 milioane de lei mai puțin față de ianuarie 2016.

Rep: De ce ANAF a decis să scurteze „lista rușinii”, mărind plafoanele de raportare a datoriilor?

BS: În vederea diminuării unor cheltuieli, pe de o parte, precum și pentru a face obiectul prevederilor doar creanțele reprezentative pentru încasarea veniturilor la buget, pe de altă parte, s-a impus modificarea nivelului plafoanelor sub care cuantumul total al obligațiilor fiscale restanțe nu fac obiectul publicării pe site, considerent care a determinat emiterea O.P.A.N.A.F. nr. 590/2017. Această măsură de stabilire a unor plafoane de semnificație au rolul de a asigura o mai bună aplicare a principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate. Prin O.P.A.N.A.F. nr. 558/2016 a fost aprobată procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații. Temeiul legal în baza căruia a fost elaborată îl reprezintă prevederile art. 162 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora organele fiscale centrale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice și juridice care inregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații. Ulterior, această procedură a fost modificată prin O.P.A.N.A.F. nr. 1164/2016 și O.P.A.N.A.F. 2266/2016.

Rep: Suma prevăzută în planul de colectare pe 2017 este mai mare decât cea pe 2016? Dacă da, cu cât mai mare?

BS: Nivelul total al încasărilor bugetare comunicat de către Ministerul Finanțelor Publice pentru acest an (212,5 miliarde de lei) este superior cu 6,5% realizărilor din anul 2016 (199,5 miliarde de lei), creșterea nivelului veniturilor bugetare bazându-se atât pe estimările de creștere economică (cu 5,2% față de anul precedent) cât și pe prognozele de creștere a Produsului Intern Brut cu 7,5% (indice nominal) față de anul precedent, comunicate de către Comisia Natională de Prognoză.

Rep: Care va fi impactul colectării la buget al măsurilor fiscale anunțate de Guvern?

BS: Studiile cu privire la fundamentarea propunerilor de modificare a legislației fiscale, precum și calculele privind impactul acestora asupra colectării veniturilor bugetare se regăsesc în instrucțiunile de motivare ale actelor normative respective, datele fiind fundamentate de inițiatori.

Rep: Dintre cele 14 măsuri pe care le-ați prezentat șefului Guvernului, care sunt cele mai importante?

BS: Unele sunt măsuri pur tehnice, care vizează o mai bună funcționare a activității de colectare a taxelor și impozitelor. Altele se referă la nevoia îmbunătățirii relației ANAF-contribuabil, în vederea creșterii nivelului de conformare voluntară. Este vorba despre dezvoltarea unui mecanism de îndrumare a contribuabilului, în urma căruia cu toții avem de câștigat – atât ANAF ca instituție, pentru că vom conta pe încasări mai mari, cât și contribuabilul, care va putea să-și achite obligațiile fiscale mult mai ușor. O altă categorie de măsuri vizează intensificarea controalelor la diferite entități. Ne vom orienta către zone și domenii de activitate în care se constată scăderea conformării fiscale și care prezintă riscuri de fraudă. Toate aceste măsuri vor fi implementate până la 15 aprilie.

Rep: ANAF va continua operațiunile lansate anterior („Marile averi”, „Cristal”, „Venus” etc.)?

BS: Operațiunile lansate anterior (Cristal, Venus etc) vor continua, însă cu o frecvență și intensitate adaptate dinamicii fenomenelor de neconformare fiscală și în concordanță cu obiectivele strategice anuale ale ANAF. Totodată, reamintim faptul că Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a avut, are și va avea în continuare o preocupare constantă în a menține un climat concurențial sănătos în sprijinul contribuabililor onești, astfel încât operațiuni de tipul acestora vor fi continuate și în anul 2017, însă sub altă formă de organizare și executare, pentru asigurarea unui caracter de impredictibilitate și – pe cale de consecință – a unui grad de eficientă ridicat.

Rep: Aveți intenția să desființați DGAF, așa cum s-a lansat în anumite medii?

BS: În niciun caz nu se pune problema în acești termeni. După cum am anunțat, lipsa bugetului ne-a determinat să diminuăm temporar sporul de solicitare neuropsihică, introdus în 2015, până la o viitoare rectificare bugetară. Conducerea DGAF și-a exprimat acordul pentru această măsură, a semnat nota de fundamentare, pentru că alternativa ar fi fost reducerea numărului de personal. DGAF are un rol important în creșterea nivelului de conformare și în asigurarea unui mediu concurențial corect.

Rep: Ce s-a întâmplat cu urmărirea celor aproximativ 30 de persoane cu averi mari, care au fost contactate de ANAF în vederea conformării fiscale?

BS: În anul 2015 au fost finalizate 10 verificări fiscale asupra segmentului PFAM (persoane fizice averi mari) și au fost constatate venituri a căror sursă nu a fost identificată în cuantum de 23,8 milioane de lei, pentru care s-au stabilit obligații fiscale suplimentare de plată în valoare totală de 6,2 milioane de lei, respectiv impozit pe venit în valoare de 3,8 milioane de lei, precum și dobânzi și penalitÇŽti de întârziere în valoare de 2,4 milioane de lei. Din obligațiile suplimentare stabilite a fost încasată suma de trei milioane de lei (2,6 milioane de lei – impozit pe venit suplimentar și 0,4 milioane de lei obligații fiscale accesorii). Pentru o parte din obligațiile fiscale accesorii, respectiv 1,3 milioane de lei, persoanele fizice verificate au beneficiat de prevederile O.U.G. nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale. Pentru colectarea diferenței de 1,7 milioane de lei (impozit pe venit suplimentar – obligații fiscale accesorii) a fost demarată acțiunea de executare silită. În prezent, sunt în curs 22 de verificÇŽri fiscale prealabile pe segmentul PFAM și urmează să fie finalizate. Încă din 2012, de două ori pe an, Direcția le transmite persoanelor din segmentul PFAM notificări privind declararea veniturilor din străinătate, atât înaintea termenului de declarare, cât și ulterior analizei declarațiilor primite. În urma acestor campanii am reușit o creștere semnificativă a conformării pe această categorie de venit. În anul 2011, 57 de persoane au depus declarația 201 și au declarat venituri din străinătate în cuantum de 19,8 milioane de lei, iar în 2015, declarația 201 a fost depusă de 66 de persoane, declarând venituri din străinătate de peste 111 milioane de lei.

Rep: Cum se va schimba relația inspector fiscal – contribuabil?

BS: Aș sintetiza în câteva cuvinte acesta relație: respect față de contribuabil, integritate și profesionalism. Cred că toți angajații Fiscului trebuie să dea dovadă de aceste calități, indiferent unde își exercită meseria: la ghișeu, în control sau la executarea silită.

Rep: De ce au fost amânate termenele pentru conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF?

BS: ANAF, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, a participat la discuțiile care au avut loc periodic pe subiectul aparatelor de marcat electronice fiscale, organizate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale și/sau Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI București. Fiind vorba despre un sistem unic în România, care nu a mai fost vreodată conceput și implementat în țara noastră și care va impacta semnificativ activitatea tuturor comercianților care utilizează case de marcat, discuțiile specifice se desfășoară laborios. Sunt implicate entități publice centrale, reprezentanți ai producătorilor de case de marcat și specialiști ai Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI București.

Rep: Ce facilități sunt prevăzute pentru încurajarea conformării voluntare?

BS: Extinderea serviciului Spațiul Privat Virtual (SPV) la persoanele juridice a fost una dintre primele măsuri luate de ANAF și Ministerul Finanțelor Publice la începutul acestui an. Eu cred că această decizie va stimula conformarea voluntară. De fapt, persoanele fizice, juridice și alte entități fără personalitate juridică pot opta să primească acte administrative fiscale emise în formă electronică de organul fiscal central prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin accesarea acestui serviciu. De asemenea avem în vedere crearea unui punct de contact unic în fiecare administrație fiscală. E foarte important să asigurăm un spațiu adecvat pentru întâlniri directe. Între timp, colegii de la Asistență au publicat pe site-ul instituției o broșură cu informații accesibile privind plățile; desfășurăm o campanie de educație fiscală în școli. Vrem să ajungem la nivelul la care corespondența dintre ANAF și contribuabili să fie exclusiv digitalizată.

Rep: Care este stadiul proiectului de modernizare a ANAF, finanțat de Bancă Mondială, și când se estimează că va fi finalizat?

BS: Avem un proiect de modernizare a Administrației Fiscale. Principalul obiectiv de investiții al acestui proiect este achiziționarea unui sistem informatic de administrare fiscală care să acopere principalele procese de activitate ale ANAF, precum și funcționalități extinse legate de analiză de risc, licitație electronică, portal web și intranet etc. După cum am anunțat încă din primele zile ale mandatului meu, în anii 2012-2013 au încetat investițiile importante în infrastructură (hardware, software, infrastructura fizică suport), în pofida recomandărilor ferme din Acordul de Împrumut dintre România și BIRD (Banca Mondială) destinat Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale. Potrivit acestui proiect, România s-a angajat la momentul împrumutului că va asigura continuitatea funcționării în bune condiții a sistemului informatic existent, până la achiziționarea unui nou sistem informatic de administrare a veniturilor (RMS Cots). În acest moment, nu există la nivelul ANAF niciun contract în derulare pentru întreținerea infrastructurii hardware, software și de comunicații. Consecințele acestei stări de fapt sunt deosebit de grave, mai ales în perioadele de vârf de activitate (cele din jurul datelor de depunere a declarațiilor fiscale și de plăti a impozitelor). Se pot pierde date importante din sistem, iar în unele cazuri pot fi oprite, total sau parțial, activități fundamentale ale instituției. Această situație a fost prezentată în detaliu șefului Guvernului și ministrului Finanțelor Publice.

Rep: De ce este necesar un protocol cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică?

BS: În cele 14 măsuri prezentate prim-ministrului și considerate de noi prioritare, am cuprins și comerțul online. Nu ne mai putem preface că nu înțelegem ceea ce se întâmplă. Evaziunea și frauda fiscală în domeniul comerțului online au ajuns la un nivel alarmant. Fiscul are nevoie să acceseze datele de identificare ale deținătorilor domeniilor de internet cu extensia „.ro”. Desigur, este obligatoriu să se respecte datele cu caracter personal și prevederile legale. Țin să subliniez că este vorba despre un protocol tehnic de interoperabilitate. Vor fi interogate doar datele cu caracter personal pentru care există suspiciuni serioase. Vorbim despre neînregistrare, nedeclarare sau neplata obligațiilor fiscale. Va asigur că întotdeauna aceste interogări vor fi fundamentate de analize de risc temeinice. Valorificarea datelor obținute în urma acestui protocol se va face exclusiv în cadrul activităților de control fiscal sau a inspecțiilor fiscale.