Președintele Parlamentului European: Băncile au fost salvate, dar riscăm să pierdem o generație de tineri
Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, însă ar fi pierdut în timpul acestui proces o întreagă generație de tineri, a precizat președintele Parlamentului European, într-un interviu pentru Reuters.
De la izbucnirea crizei datoriilor suverane din Grecia, la sfârșitul anului 2009, Uniunea Europeană a creat un mecanism complex de salvare destinat să sprijine sistemele bancare șubrede din statele aflate în dificultate financiară, eforturi în direcția cărora s-au îndreptat circa 700 de miliarde de euro.
Prea puțin s-a realizat însă pentru a combate impactul social devastator al crizei, notează sursa. Peste 29 de milioane de persoane din UE sunt șomere. Unul din doi tineri din Germania, Spania și regiuni din Portugalia și Italia nu are un loc de muncă.
Nivelul ridicat al șomajului a dus la numeroase proteste și confruntări violente în sudul Europei. Temerile privind izbucnirea unor revolte sociale sunt din ce în ce mai mari, în contextul creșterii ratei criminalității și al nemulțumirilor privind politicile anti-imigrație.
„Am salvat băncile însă riscăm să pierdem o generație”, a declarat Martin Schulz, socialistul german care se află în fruntea Parlamentului Uniunii din ianuarie anul trecut.
„Una dintre cele mai mari amenințări ale Uniunii Europene este faptul că oamenii își pierd cu desăvârșire încrederea în capacitatea Uniunii de a le rezolva problemele. Or dacă generația tânără își pierde încrederea, atunci, din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană este într-un pericol real”, a precizat Schultz într-un interviu pentru Reuters.
Liderii europeni vor discuta despre consecințele crizei datoriilor suverane la un summit ce va avea loc în perioada 14-15 martie.
Există planuri pentru implementarea unei „garanții privind angajarea tinerilor”, prin care tinerilor de sub 25 de ani li se vor oferi fie locuri de muncă, fie posibilitatea de a-și continua studiile, fie un program de formare profesională, pentru o perioadă de patru luni de la terminarea studiilor.
Măsura face parte dintr-o inițiativă de șase miliarde de euro menită să ajute la soluționarea problemei șomajului în rândul tinerilor din cele mai afectate regiuni europene. Analiștii sunt însă de părere că este „prea puțin, prea târziu”.
Schulz, 57 de ani, care a terminat liceul, însă nu a urmat o universitate începându-și cariere drept ucenic librar, a amintit despre o dezbatere la care a participat recent și la care a fost provocat de către o tânără din Spania să se pronunțe cu privire la alocarea inechitabilă a resurselor în favoarea salvării băncilor.
„Pur și simplu a ridicat problema: . Care a fost răspunsul meu?
În ultimii 40 de ani, creșterea veniturilor le-a permis familiilor din clasa mijlocie din Spania, Grecia, Italia sau Portugalia să investească mai mult în educație, având așteptarea ca astfel copiii lor se vor descurca mai bine.
Posibilitatea tinerilor de a studia și de lucra oriunde în Europa, parte a idealului pieței unice europene, ar fi trebuit să însemne oportunități mai mari pentru toată lumea, notează sursa.
Însă, drept urmare a crizei bancare și a datoriilor publice care s-a abătut asupra Europei în 2008, aceste perspective favorabile nu s-au materializat pentru generațiile tinere.
„Grecia, Spania și Italia au acum, cel mai probabil, cea mai bine educată generație din istoria acestor state. Părinții au investit mult în educația copiilor, tot ce au făcut a fost corect”, susține Schulz.
„Acum când sunt pregătiți să muncească societatea le spune