Prețul aurului a ajuns la un maxim istoric. Cât costă un gram
Prețul aurului a crescut constant în iulie, de la peste 187 de lei gramul pe 2 iulie.
Prețul oficial al gramului de aur a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la peste 200 de lei gramul în prezent.
Prețul aurului înregistrează creșteri importante și pe piața internațională, situându-se la maximul ultimilor șase ani față de dolar, la 1.487,84 dolari/uncie la ora trimiterii acestei știri. Prețul este totuși mai redus față de maximele atinse în 2011, când a depășit 1.800 de dolari uncia.
Analiștii pun creșterea prețului aurului pe seama războiului valutar, al incertitudinilor legate de evoluția economiei globale și pe seama conflictului comercial dintre SUA și China, aurul reprezentând, în această situație, un refugiu pentru investitori.
În plus, băncile centrale din întreaga lume au declanașat o adevărată goană după aur. Băncile centrale au cumpărat în primul semestru 374,1 tone, cea mai mare creștere a rezervelor din cei 19 ani în care World Gold Council înregistrează date.
Tot în prima jumătate a anului prețul aurului a depășit bariera de 1.400 de dolari uncia pentru prima dată din 2013.
Nouă bănci centrale și-au majorat rezervele în prima jumătate a anului cu cel puțin o tonă, dintre acestea remarcându-se Polonia, cu o remarcabilă achiziție în cel de-al doilea trimestru, de 100 de tone. Aceasta este cea mai importantă achiziție făcută pe piața aurului din 2009, când India a cumpărat 200 de tone de la FMI.
Conducerea băncii naționale poloneze spune că decizia de majorare a rezervei de aur de la 228,6 tone, printr-o achiziție de 25,7 tone în 2018 și cea de 100 de tone în 2019 este o decizie strategică, care va fi însoțită și de repatrierea a circa jumătate din aurul depozitat la Bank of England în Londra. Polonezii spun că aurul este cea mai credibilă rezervă și un furnizor de încredere care diluează riscurile geopolitice. Mișcarea a adus Polonia de pe locul 34 pe locul 22 în topul mondial al deținerilor de aur ale băncilor centrale și pe locul 11 în Europa, de pe locul 15.
Rusia și-a continuat strategia de creștere a rezervelor de aur, cu achiziții de 94 de tone în prima jumătate a anului, cantitate comparabilă cu cele 105,3 tone achiziționate în prima jumătate a anului trecut.
Și alte bănci centrale s-au alăturat goanei după aur din primul semestru al anului: China cu 74 de tone, Turcia cu 60,6 tone, Kazakhstan cu 24,9 tone, India cu 17,7 tone.
Cu totul, achizțiile băncilor centrale au dus cererea de aur a primului semestru la 2.181,7 tone, cea mai mare din ultimii trei ani. Creșteri au înregistrat și vânzările de bijuterii, în timp ce investițiile în lingouri și monede și consumul industrial s-au redus.
Slăbiciunile de care dă dovadă economia mondială, agravate de tensiunile comerciale și cele geopolitice se reflectă în modul în care piețale financiare, inclusiv cea a aurului, au reacționat în prima jumătate a anului.